{"id":3558,"date":"2025-09-26T19:22:07","date_gmt":"2025-09-26T19:22:07","guid":{"rendered":"https:\/\/copilarie.org\/?p=3558"},"modified":"2025-09-26T19:22:07","modified_gmt":"2025-09-26T19:22:07","slug":"studiu-romania-intre-austeritate-si-criza-datoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/copilarie.org\/index.php\/2025\/09\/26\/studiu-romania-intre-austeritate-si-criza-datoriei\/","title":{"rendered":"Studiu: Rom\u00e2nia, \u00eentre austeritate \u0219i criza datoriei"},"content":{"rendered":"

M\u0103surile de austeritate anun\u021bate recent de Guvern reprezint\u0103 o povar\u0103 pentru popula\u021bie \u0219i au generat valuri de proteste. Totu\u0219i, scenariul alternativ, pe care Rom\u00e2nia l-a evitat tocmai prin luarea acestor decizii, ar fi fost o criz\u0103 major\u0103 de finan\u021bare a datoriei publice, consider\u0103 speciali\u0219tii Romanian Economic Monitor (RoEM) UBB-FSEGA, proiect de cercetare al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Economice \u0219i Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, potrivit ClujToday.ro<\/a>.<\/strong><\/p>\n

\u201eO criz\u0103 de finan\u021bare a datoriei publice ar fi dus la pierderea \u00eencrederii creditorilor externi \u00een capacitatea sau disponibilitatea guvernului de a-\u0219i gestiona obliga\u021biile \u0219i, \u00een final, la refuzul acestora de a mai sus\u021bine deficitele bugetare. Datoria public\u0103 a Rom\u00e2niei a ajuns la aproximativ 55% din PIB \u00een 2024, o cre\u0219tere de 20 de puncte procentuale fa\u021b\u0103 de 2018, iar deficitul bugetar a dep\u0103\u0219it 8,6% anul trecut. Men\u021binerea unui deficit de aceast\u0103 dimensiune ar conduce, \u00een aproximativ 5-6 ani, la dep\u0103\u0219irea nivelului de 100% din PIB \u00een ceea ce prive\u0219te datoria public\u0103. De\u0219i exist\u0103 state unde nivelul datoriei dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult acest prag, f\u0103r\u0103 a declan\u0219a imediat o criz\u0103 de finan\u021bare \u2013 precum Italia, care \u00een 2024 avea o datorie de 135% din PIB \u2013, este pu\u021bin probabil ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie capabil\u0103 politic \u0219i economic s\u0103 sus\u021bin\u0103 o datorie semnificativ mai mare dec\u00e2t cea din prezent\u201d, explic\u0103 Levente Sz\u00e1sz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM UBB-FSEGA, citat de ClujInsider.ro<\/a>.<\/p>\n

De fapt, spun economi\u0219tii RoEM UBB-FSEGA, analizele economice arat\u0103 c\u0103, \u00een cazul \u021b\u0103rilor cu venit mediu, precum Rom\u00e2nia, peste jum\u0103tate dintre situa\u021biile de intrare \u00een incapacitate de plat\u0103 apar atunci c\u00e2nd datoria extern\u0103 se situeaz\u0103 sub pragul de 60% din PIB. Sustenabilitatea datoriilor publice ale unui stat depinde nu doar de capacitatea sa economic\u0103, ci \u0219i de soliditatea institu\u021biilor publice \u0219i politice. Atunci c\u00e2nd rambursarea datoriilor devine excesiv de costisitoare, at\u00e2t economic, c\u00e2t \u0219i politic, situa\u021bie tot mai probabil\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce nivelul \u00eendator\u0103rii cre\u0219te, un guvern poate decide s\u0103 declare incapacitate de plat\u0103 \u0219i s\u0103 ini\u021bieze negocieri cu creditorii statului pentru reducerea par\u021bial\u0103 a datoriilor financiare, potrivit UPNews.ro<\/a>.<\/p>\n

Scenariul crizei de finan\u021bare a datoriei<\/strong><\/p>\n

\u201eCreditorii externi, odat\u0103 ce \u0219i-au pierdut \u00eencrederea \u00een abilitatea sau voin\u021ba guvernului de a finan\u021ba datoria public\u0103, pot refuza la r\u00e2ndul lor finan\u021barea deficitelor bugetare \u0219i pot vinde titlurile de stat de\u021binute de ei pe pie\u021bele secundare. Acest scenariu poate avea trei consecin\u021be principale: obligatia guvernului de a lua m\u0103suri de austeritate \u0219i mai severe, sc\u0103derea pre\u021burilor titlurilor de stat \u0219i reducerea volumului investi\u021biilor directe\u201d, spune Mark\u00f3 Bal\u00e1zs, cercet\u0103tor, membru al echipei RoEM UBB-FSEGA, citat de Via Cluj TV<\/a>.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, explic\u0103 speciali\u0219tii RoEM UBB-FSEGA, guvernul ar fi obligat s\u0103 reduc\u0103 drastic cheltuielile \u0219i\/sau s\u0103 majoreze veniturile, prin m\u0103suri de austeritate \u0219i mai dure dec\u00e2t cele deja implementate. Aceasta ar genera o sc\u0103dere masiv\u0103 a cererii pe pie\u021bele domestice, ceea ce ar \u00eempinge economia \u00eentr-o recesiune economic\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u0219i de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n

\u201e\u00cen prezent, datorit\u0103 m\u0103surilor fiscale introduse \u00een Rom\u00e2nia, pie\u021bele financiare par a fi dispuse s\u0103 finan\u021beze un deficit de peste 7-8% din PIB \u00een 2025, cu condi\u021bia implicit\u0103 ca acesta s\u0103 scad\u0103 treptat \u00een viitor. \u00cen lipsa acestei \u00eencrederi, oprirea brusc\u0103 a credit\u0103rii de aceast\u0103 amploare ar avea efecte economice catastrofale\u201d, spune Levente Sz\u00e1sz.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, sc\u0103derea pre\u021bului titlurilor de stat, o consecin\u021b\u0103 direct\u0103 a pierderii \u00eencrederii pe pie\u021bele financiare, ar sl\u0103bi semnificativ sectorul bancar din Rom\u00e2nia. Datoria public\u0103 este o component\u0103 important\u0103 a activelor bancare din Rom\u00e2nia, iar dac\u0103 aceasta se depreciaz\u0103, cre\u0219te riscul de insolven\u021b\u0103 \u0219i de declan\u0219are a unei crize bancare. O asemenea criz\u0103 financiar\u0103 intern\u0103 ar afecta puternic economia real\u0103 \u0219i, spun economi\u0219tii RoEM UBB-FSEGA, ar pune o presiune mare asupra unui guvern cu resurse economice limitate.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, volatilitatea economic\u0103 \u0219i financiar\u0103 ridicat\u0103 poate determina reducerea volumului de investi\u021bii str\u0103ine directe (ISD), ceea ce, explic\u0103 economi\u0219tii RoEM UBB-FSEGA, reduce poten\u021bialul de cre\u0219tere economic\u0103 pe termen mediu \u0219i lung. Sl\u0103birea rela\u021biilor economice cu \u021b\u0103rile partenere poate diminua transferul de capital \u0219i de tehnologie, ceea ce \u00eengreuneaz\u0103 posibilit\u0103\u021bile de revenire dintr-o criz\u0103 economic\u0103.<\/p>\n

Cum a gestionat Grecia intrarea \u00een incapacitate de plat\u0103<\/strong><\/p>\n

Un exemplu pertinent \u00een acest sens este Grecia, un alt stat membru al Uniunii Europene care a trecut printr-o criz\u0103 a datoriei extrem de sever\u0103. Dup\u0103 ce guvernul grec a dezv\u0103luit c\u0103 a publicat cifre false prin subestimarea datoriei publice, care, \u00een 2009, era de aproximativ 130% din PIB, investitorii str\u0103ini au \u00eenceput s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, iar Grecia a avut nevoie de asisten\u021b\u0103 financiar\u0103; s-a \u00eemprumutat de la FMI \u0219i de la partenerii s\u0103i europeni. Mai mult, \u00een urma tratativelor dintre guvernul Greciei \u0219i creditorii s\u0103i, valoarea datoriei publice de\u021binute de b\u0103ncile private a fost redus\u0103 cu 50% \u00een 2011, ceea ce a afectat grav expunerea b\u0103ncilor. Concomitent cu aceste m\u0103suri de urgen\u021b\u0103, guvernul a fost nevoit s\u0103 introduc\u0103 m\u0103suri de austeritate extreme: \u00eentre anii 2009 \u0219i 2018, TVA-ul, impozitul pe venit, accizele \u0219i taxele pe proprietate au fost majorate de mai multe ori, iar cheltuielile statului au fost reduse cu aproximativ 30% (-38 de miliarde de euro), \u00eentre 2009 \u0219i 2014. De asemenea, b\u0103ncile din Grecia au trecut printr-un episod de stres financiar intens, ceea ce a agravat criza economic\u0103, iar sectorul bancar a avut nevoie de repetate runde de consolidare \u0219i recapitalizare pentru a supravie\u021bui \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n

\u201eConsecin\u021ba acestor evenimente a fost o criz\u0103 umanitar\u0103 \u0219i economic\u0103 sever\u0103: PIB-ul Greciei a trecut printr-o contrac\u021bie de aproximativ 25% \u00eentre 2009 \u0219i 2012, iar revenirea a fost extrem de lent\u0103, indicatorul fiind \u0219i ast\u0103zi cu peste 10% sub nivelul din 2009. Cheltuielile gospod\u0103riilor pe consum au sc\u0103zut cu 30% \u00eentre 2010 \u0219i 2015, iar rata \u0219omajului a crescut de la 9,7% \u00een 2009 la 27,6% \u00een 2013. De\u0219i Rom\u00e2nia a \u00eenceput adoptarea m\u0103surilor de austeritate \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 la punctul critic unde se afla Grecia \u00een 2009, neav\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum nevoie de asisten\u021b\u0103 financiar\u0103 extern\u0103, evitarea unui scenariu similar necesit\u0103 politici fiscale responsabile \u00een continuare \u0219i \u00een anii viitori\u201d, explic\u0103 Mark\u00f3 Bal\u00e1zs.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, apar primele semne ale normaliz\u0103rii<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u021bara noastr\u0103, semnele riscului unei crize de finan\u021bare a datoriei publice au devenit tot mai clare pe parcursul anului 2024. Dup\u0103 ce dob\u00e2nda titlurilor de stat pe termen lung (10 ani) a crescut de la 3%, \u00een 2021, la 7%, \u00een octombrie 2024, ceea ce a reflectat at\u00e2t cre\u0219terea nesustenabil\u0103 a deficitului bugetar, c\u00e2t \u0219i politica monetar\u0103 mai strict\u0103, acesta a trecut printr-o perioad\u0103 de volatilitate ridicat\u0103 dup\u0103 alegerile electorale de la finalul anului 2024, \u0219i a atins chiar 8,5%, \u00een timpul alegerilor preziden\u021biale din 2025. De\u0219i dup\u0103 stabilizarea politic\u0103 s-a produs o oarecare normalizare, iar volatilitatea a devenit una mai redus\u0103, dob\u00e2nda se men\u021bine \u00een continuare la un nivel ridicat, de peste 7%. Aceast\u0103 situa\u021bie \u00eenseamn\u0103 c\u0103 statul se \u00eemprumut\u0103 pe termen lung \u2013 fapt esen\u021bial din perspectiva investi\u021biilor \u0219i a cre\u0219terii economice \u2013 cu costuri ridicate, iar restabilirea echilibrului bugetar r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial\u0103 pentru a avea acces la \u00eemprumuturi mai ieftine, arat\u0103 anali\u0219tii RoEM-UBB FSEGA.<\/p>\n

De asemenea, pre\u021bul asigur\u0103rii \u00eempotriva incapacit\u0103\u021bii de plat\u0103 a statului (Credit Default Swap, CDS) a crescut cu aproximativ 60% \u00eentre 2019 \u0219i 2024, odat\u0103 cu \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea problemelor bugetare structurale. Mai mult, \u00eentre octombrie 2024 \u0219i mai 2025, acesta a crescut brusc cu aproximativ 50%, reflect\u00e2nd volatilitatea situa\u021biei politice. Potrivit economi\u0219tilor RoEM UBB-FSEGA, aceast\u0103 cre\u0219tere reflect\u0103, de fapt, probabilitatea mai mare pe care pie\u021bele financiare o asociau riscului de \u00eencetare a pl\u0103\u021bilor de c\u0103tre stat.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 alegerile din 2025 \u00eens\u0103, pre\u021burile CDS au cobor\u00e2t aproape de nivelul din octombrie 2024, ceea ce indic\u0103 o oarecare revenire, fiind \u00eens\u0103 \u00een continuare la un risc mai ridicat dec\u00e2t \u00een 2019. De\u0219i ast\u0103zi creditorii externi au mai mult\u0103 \u00eencredere \u00een guvern \u0219i \u00een faptul c\u0103 acesta va fi capabil \u00een continuare s\u0103-\u0219i ramburseze datoriile, \u00eencrederea pe termen lung poate fi men\u021binut\u0103 doar prin aplicarea unor politici fiscale responsabile \u0219i cu o implementare credibil\u0103, consecvent\u0103 \u0219i, \u00een contextul dat, c\u00e2t se poate de just\u0103 a m\u0103surilor fiscale anun\u021bate\u201d, explic\u0103 Levente Sz\u00e1sz.<\/p>\n

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Economice \u0219i Gestiunea Afacerilor din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei \u0219ase cercet\u0103tori ai universit\u0103\u021bii implica\u021bi \u00een acest demers \u0219tiin\u021bific public\u0103 o serie de date economice \u00een forma unor infografice interactive, menite s\u0103 arate o imagine comprehensiv\u0103, actualizat\u0103 \u00een timp real, a situa\u021biei economice din Rom\u00e2nia. Scopul proiectului este informarea clar\u0103 \u0219i precis\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een privin\u021ba evolu\u021biei economiei, bazat\u0103 pe surse de date credibile \u0219i verificate, dar \u0219i oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica \u0219i economia rom\u00e2neasc\u0103, prin realizarea \u0219i actualizarea frecvent\u0103 a analizei situa\u021biei economice, \u0219i oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care s\u0103 ajute func\u021bionarea eficient\u0103 a economiei.<\/p>\n

Facultatea de \u0218tiin\u021be Economice \u0219i Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din \u021bar\u0103 \u0219i una dintre cele mai puternice \u0219coli rom\u00e2ne\u0219ti \u00een zona economie \u0219i afaceri, care ofer\u0103 servicii \u015ftiin\u0163ifice \u0219i educa\u021bionale prin programe de licen\u021b\u0103, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansat\u0103, consultan\u021b\u0103 \u015fi dezvoltare sustenabil\u0103. Aproape 9.000 de studen\u021bi nivel licen\u021b\u0103, masteranzi \u015fi doctoranzi beneficiaz\u0103 de oferta educa\u0163ional\u0103, didactic\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 a celor 386 de cadre didactice titulare \u0219i asociate, at\u00e2t \u00een Cluj-Napoca, c\u00e2t \u015fi \u00een cadrul extensiilor de la Re\u0219i\u021ba, Sf\u00e2ntu Gheorghe \u015fi Sighetul Marma\u0163iei. Din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al\u202fEuropean Foundation for Management Development (EFMD) \u0219i este singura institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din Rom\u00e2nia cu acest statut. EFMD\u202fadministreaz\u0103 sistemul\u202fEFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare \u0219i certificare a calit\u0103\u021bii, respectiv de acreditare la nivel interna\u021bional a institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior \u00een domeniile administr\u0103rii afacerilor \u0219i managementului.<\/p>\n

\u00cencepe Festivalul Interna\u021bional de Mod\u0103 Transilvania Fashion<\/a><\/p><\/blockquote>\n