{"id":4046,"date":"2026-05-29T18:23:01","date_gmt":"2026-05-29T18:23:01","guid":{"rendered":"https:\/\/copilarie.org\/?p=4046"},"modified":"2026-05-29T18:24:06","modified_gmt":"2026-05-29T18:24:06","slug":"doua-premii-europene-pentru-castelul-banffy-din-rascruci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/copilarie.org\/index.php\/2026\/05\/29\/doua-premii-europene-pentru-castelul-banffy-din-rascruci\/","title":{"rendered":"Dou\u0103 premii europene pentru Castelul B\u00e1nffy din R\u0103scruci"},"content":{"rendered":"

Castelul B\u00e1nffy din R\u0103scruci a ob\u021binut dou\u0103 prestigioase premii europene, care recompenseaz\u0103 grija cu care a fost restaurat acest edificiu aristocratic, reprezentativ pentru patrimoniul construit al Transilvaniei. Castelul apar\u021bine Consiliului Jude\u021bean Cluj, care, \u00een cadrul unei festivit\u0103\u021bi care s-a desf\u0103\u0219urat \u00een Cipru, la Nicosia, a primit Premiul European pentru Patrimoniu 2026 \u0219i Premiul Special al Publicului, pentru reu\u0219ita proiectului de restaurare \u0219i punere \u00een valoare a Castelului B\u00e1nffy din R\u0103scruci. Consiliul Jude\u021bean Cluj a fost reprezentat de vicepre\u0219edintele s\u0103u, V\u00e1k\u00e1r Istv\u00e1n, cel care s-a implicat cel mai mult \u00een proiectul de restaurare a castelului, potrivit\u00a0ClujToday.ro<\/a>.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Alin Ti\u0219e, pre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Cluj, a declarat: \u201eDup\u0103 ob\u021binerea Premiului \u00eent\u00e2i la categoria sa, asear\u0103 a venit o alt\u0103 veste extraordinar\u0103: Premiul Special al Publicului European, c\u00e2\u0219tigat \u00een urma a peste 9.000 de voturi, venite din toat\u0103 Europa! Nu este doar un simplu premiu, ci o recunoa\u0219tere a valorii, a identit\u0103\u021bii \u0219i a respectului pentru istorie. Este dovada c\u0103 atunci c\u00e2nd Clujul construie\u0219te cu viziune, Europa aplaud\u0103. Castelul B\u00e1nffy din R\u0103scruci rena\u0219te ast\u0103zi nu doar ca monument restaurat, ci ca simbol al demnit\u0103\u021bii culturale.\u00a0Felicit\u0103ri tuturor celor care au crezut \u00een acest proiect extraordinar!\u00a0Clujul a f\u0103cut, din nou, istorie, iar Rom\u00e2nia a str\u0103lucit \u00een Europa\u201d.<\/p>\n

Vicepre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Cluj, V\u00e1k\u00e1r Istv\u00e1n, a declarat: \u201dAcest castel este o adev\u0103rat\u0103 bijuterie arhitectural\u0103, care este reprezentativ pentru spiritul Transilvaniei. Din fericire, datorit\u0103 unor oameni inimo\u0219i, a reu\u0219it s\u0103 fie p\u0103strat \u00een timpul comunismului, iar apoi s\u0103 fie restaurat cu mult\u0103 grij\u0103, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene. \u00cei felicit pe to\u021bi cei care au fost implica\u021bi \u00een proiect, precum \u0219i pe cei care ofer\u0103 castelului B\u00e1nffy o nou\u0103 via\u021b\u0103, cea de centru cultural, cu un impact uria\u0219 \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii locale \u0219i a celei regionale\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 reu\u0219it\u0103, care nu doar c\u0103 a impresionat Europa, ci a cucerit inclusiv inimile oamenilor din \u00eentreaga lume, a fost apreciat\u0103 de un juriu interna\u021bional,\u00a0<\/strong>format din exper\u021bi renumi\u021bi \u00een patrimoniu, care a l\u0103udat \u00een mod deosebit modul \u00een care Consiliul Jude\u021bean Cluj a reu\u0219it s\u0103 implementeze acest proiect: \u201eProiectul [\u2026] demonstreaz\u0103 cum un domeniu aristocratic neglijat poate fi reintegrat \u00een via\u021ba contemporan\u0103 a comunit\u0103\u021bii. Abordarea sa integrat\u0103 a restaurat cl\u0103direa, gr\u0103dinile \u0219i peisajul ca un ansamblu coerent, \u00eencuraj\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp administrarea pe termen lung, dezvoltarea competen\u021belor \u0219i o implicare local\u0103 puternic\u0103 \u00eentr-un context rural\u201d.<\/p>\n

Premiul European pentru Patrimoniu\/Premiul Europa Nostra este cea mai prestigioas\u0103 distinc\u021bie din Europa \u00een domeniul promov\u0103rii excelen\u021bei \u0219i a bunelor practici \u00een conservarea patrimoniului cultural \u0219i natural. Organizat\u0103 sub egida Comisiei Europene, edi\u021bia din acest an a fost una intens disputat\u0103. Clujul a fost declarat c\u00e2\u0219tig\u0103tor dintr-un total din 261 de aplica\u021bii eligibile, depuse de 40 de \u021b\u0103ri europene.<\/p>\n

\"\"Castelul B\u00e1nffy din R\u0103scruci a fost construit \u00een secolul al XVIII-lea, de c\u0103tre contele Dionisie B\u00e1nffy, pe un domeniu care se afla \u00een proprietatea familiei sale \u00eenc\u0103 din anul 1405. Pavilionul central este de inspira\u021bie roman\u0103. Fa\u021bada principal\u0103 este amplasat\u0103 spre sud, cu vedere spre domeniul care are, \u00een prezent, suprafa\u021ba de 4,5 hectare. Exist\u0103 dou\u0103 sc\u0103ri monumentale, care urc\u0103 spre o teras\u0103 str\u0103juit\u0103 de opt coloane corintice, potrivit\u00a0ClujInsider.ro<\/a>.<\/p>\n

La parter, salonul de primire este spectaculos. Are pere\u021bii acoperi\u021bi cu lambriuri realizate \u00een stilul Rena\u0219terii germane \u0219i un tavan casetat de lemn, care aduce aminte de cele din frumoasele biserici reformate din Transilvania. Legenda spune c\u0103 aceste lambriuri \u0219i tavanul, \u00eempreun\u0103 cu scara din lemn masiv cu balustrad\u0103, care duce spre etaj, ar fi fost realizate de baronul Adam B\u00e1nffy. Acesta era pasionat de t\u00e2mpl\u0103rie \u0219i \u0219i-a amenajat un atelier chiar pe domeniul din R\u0103scruci.<\/p>\n

Exist\u0103 un frumos \u0219emineu, precum \u0219i o sob\u0103 de teracot\u0103 verde, care este realizat\u0103 dup\u0103 acela\u0219i model cu soba de teracot\u0103 din salonul \u00eemp\u0103ratului Franz Jozef. Castelul cuprinde mai multe blazoane, at\u00e2t cele folosite de familia B\u00e1nffy, c\u00e2t \u0219i cele ale familiilor \u00eenrudite cu ea, precum \u0219i scene din istoria Ungaria \u0219i din cea a Transilvaniei. Domeniul mai cuprinde un lac \u0219i o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103.<\/p>\n

Castelul \u0219i domeniul aferent au fost confiscate de statul comunist. \u00cen castel, a fost creat\u0103 o \u0219coal\u0103 pentru copiii cu nevoi speciale. \u201dTrebuie s\u0103 fim recunosc\u0103tori profesorilor care au avut \u00een grij\u0103 acest castel \u0219i nu l-au l\u0103sat s\u0103 ajung\u0103 o ruin\u0103\u201d, a spus vicepre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Cluj, V\u00e1k\u00e1r Istv\u00e1n. Consiliul Jude\u021bean este proprietarul actual al castelului, care a trecut printr-un amplu proces de restaurare, care l-a transformat \u00eentr-o bijuterie arhitectural\u0103.<\/p>\n

\u00centr-o Europ\u0103 obsedat\u0103 de digitalizare rapid\u0103, zg\u00e2rie-nori de sticl\u0103 \u0219i infrastructuri ultramoderne, exist\u0103 un risc imens ca trecutul care ne define\u0219te identitatea s\u0103 fie trecut sub t\u0103cere sau l\u0103sat \u00een paragin\u0103. Catedrale str\u0103vechi, castele uitate, me\u0219te\u0219uguri pe cale de dispari\u021bie sau peisaje culturale unice risc\u0103 s\u0103 dispar\u0103 sub presiunea timpului \u0219i a ignoran\u021bei economice. \u00cen acest peisaj, Premiile Europene pentru Patrimoniu \/ Premiile Europa Nostra reprezint\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 recunoa\u0219tere de pe continent pentru cei care refuz\u0103 s\u0103 lase istoria s\u0103 moar\u0103, potrivit Via Cluj TV<\/a>.<\/p>\n

Lansat de Comisia European\u0103 \u0219i coordonat de federa\u021bia paneuropean\u0103 Europa Nostra, acest program de premii nu este doar o ceremonie de decernare a unor trofee. Este o declara\u021bie politic\u0103, cultural\u0103 \u0219i social\u0103 despre importan\u021ba prezerv\u0103rii mo\u0219tenirii noastre comune.<\/p>\n

Ce este Europa Nostra \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 premiul?<\/h2>\n

\u00cenfiin\u021bat \u00een anul 2002 prin parteneriatul dintre Comisia European\u0103 \u0219i re\u021beaua Europa Nostra (condus\u0103 de-a lungul timpului de personalit\u0103\u021bi precum Pl\u00e1cido Domingo sau celebra sopran\u0103 Cecilia Bartoli), acest premiu celebreaz\u0103 excelen\u021ba \u00een conservarea patrimoniului. Finan\u021bat prin programul \u201eEuropa Creativ\u0103\u201d, premiul scoate la lumin\u0103 cele mai remarcabile proiecte de restaurare, cercetare \u0219i implicare comunitar\u0103 din toate col\u021burile continentului.<\/p>\n

\u00cen fiecare an, un juriu interna\u021bional de exper\u021bi independen\u021bi analizeaz\u0103 sute de candidaturi din zeci de \u021b\u0103ri, select\u00e2nd c\u00e2\u0219tig\u0103torii pe baza unor criterii stricte de calitate, sustenabilitate \u0219i impact social. Dintre ace\u0219tia, c\u00e2\u021biva primesc mult r\u00e2vnitul Mare Premiu (Grand Prix), \u00eenso\u021bit de un sprijin financiar consistent.<\/p>\n

Pilonii excelen\u021bei: Categoriile Premiului Europa Nostra<\/h3>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Categoria de premiere<\/strong><\/td>\nCe vizeaz\u0103 concret<\/strong><\/td>\nImpactul strategic<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/thead>\n
Conservare \u0219i adaptare inteligent\u0103<\/b><\/span><\/td>\nRestaur\u0103ri remarcabile de cl\u0103diri istorice, situri arheologice sau peisaje culturale.<\/span><\/td>\nReaducerea monumentelor \u00een circuitul public \u0219i economic prin conversie urban\u0103.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
Cercetare<\/b><\/span><\/td>\nStudii de avangard\u0103 \u0219i proiecte \u0219tiin\u021bifice dedicate salv\u0103rii patrimoniului.<\/span><\/td>\nOferirea de solu\u021bii tehnice noi pentru combaterea degrad\u0103rii materialelor istorice.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
Educa\u021bie, formare \u0219i me\u0219te\u0219uguri<\/b><\/span><\/td>\nPrograme care transmit tehnicile tradi\u021bionale de construc\u021bie \u0219i restaurare noilor genera\u021bii.<\/span><\/td>\nSalvarea breslelor \u0219i crearea de locuri de munc\u0103 specializate \u00een comunit\u0103\u021bi.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
Implicarea cet\u0103\u021benilor \u0219i sensibilizare<\/b><\/span><\/td>\nCampanii conduse de voluntari sau ONG-uri pentru salvarea unor monumente aflate \u00een pericol.<\/span><\/td>\nDemocratizarea patrimoniului; transformarea comunit\u0103\u021bii \u00een paznic al propriei istorii.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
Campioni ai patrimoniului<\/b><\/span><\/td>\nPersonalit\u0103\u021bi sau organiza\u021bii care au demonstrat un devotament pe termen lung pentru cultur\u0103.<\/span><\/td>\nCrearea de modele de leadership cultural la nivel european.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Rom\u00e2nia pe harta excelen\u021bei<\/h2>\n

Rom\u00e2nia de\u021bine o rela\u021bie profund\u0103 \u0219i adesea emo\u021bionant\u0103 cu Premiile Europa Nostra. De-a lungul anilor, \u021bara a demonstrat c\u0103, \u00een ciuda subfinan\u021b\u0103rii cronice din sectorul cultural de stat, societatea civil\u0103 \u0219i speciali\u0219tii independen\u021bi pot face minuni.<\/p>\n

Unul dintre cele mai r\u0103sun\u0103toare succese a fost cel al societ\u0103\u021bii civile din Ro\u0219ia Montan\u0103, premiat\u0103 pentru eforturile eroice de conservare a patrimoniului minier aurifer, eforturi care au culminat cu includerea sitului \u00een UNESCO. De asemenea, proiectul \u201eAmbulan\u021ba pentru Monumente\u201d \u2014 o ini\u021biativ\u0103 genial\u0103 prin care voluntari \u0219i tineri arhitec\u021bi intervin rapid pentru a pune \u00een siguran\u021b\u0103 acoperi\u0219urile bisericilor de lemn \u0219i cl\u0103dirilor istorice aflate \u00een colaps \u2014 a cucerit nu doar Premiul Europa Nostra, ci \u0219i Premiul Publicului (Public Choice Award), cu mii de voturi de pe tot continentul.<\/p>\n

Dincolo de premii: Programul \u201eCele mai periclitate 7 situri\u201d<\/h2>\n

Europa Nostra nu doar celebreaz\u0103 succesele, ci trage \u0219i semnale de alarm\u0103 dramatice. Bra\u021bul operativ al organiza\u021biei gestioneaz\u0103 programul \u201e7 Most Endangered\u201d, o list\u0103 neagr\u0103 a monumentelor europene aflate \u00een pericol iminent de distrugere din cauza r\u0103zboaielor, dezastrelor naturale sau nep\u0103s\u0103rii autorit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

Includerea unui monument pe aceast\u0103 list\u0103 mobilizeaz\u0103 exper\u021bi de la Banca European\u0103 de Investi\u021bii \u0219i din institu\u021biile europene \u0219i pune presiune pe guverne pentru a aloca fonduri de urgen\u021b\u0103. Este scutul de protec\u021bie suprem \u00eenainte ca buldozerele sau colapsul structural s\u0103 \u0219tearg\u0103 istoria de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Un viitor cu r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci<\/h2>\n

Premiul Europa Nostra reaminte\u0219te o lec\u021bie fundamental\u0103: o Europ\u0103 unit\u0103 nu se poate construi doar pe tratate economice \u0219i monede comune, ci pe respectul profund fa\u021b\u0103 de diversitatea \u0219i bog\u0103\u021bia culturii noastre. Fiecare biseric\u0103 fortificat\u0103 din Transilvania, fiecare moar\u0103 de ap\u0103 din Banat sau palat nobiliar din Fran\u021ba restaurat sub egida acestor premii reprezint\u0103 o c\u0103r\u0103mid\u0103 pus\u0103 la temelia unei identit\u0103\u021bi europene rezistente. Premiul Europa Nostra nu apar\u021bine elitei academice; el este o reveren\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba me\u0219terilor anonimi, a voluntarilor \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi \u0219i a comunit\u0103\u021bilor care au \u00een\u021beles c\u0103 un popor f\u0103r\u0103 trecut este un popor f\u0103r\u0103 viitor.<\/p>\n

Istoria Transilvaniei nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103, \u00een profunzimea ei cultural\u0103, politic\u0103 \u0219i arhitectural\u0103, f\u0103r\u0103 analiza amprentei unei dinastii aristocratice care, timp de aproape opt secole, a dictat ritmul acestei provincii. Familia B\u00e1nffy de Losoncz nu a fost doar o spi\u021b\u0103 de neam mare, ci o adev\u0103rat\u0103 institu\u021bie nobiliar\u0103, care a devenit de-a lungul genera\u021biilor \u00een principalul mecena al artelor, \u00een arbitru politic al Principatului \u0219i \u00een constructorul unora dintre cele mai spectaculoase monumente din estul Europei.<\/p>\n

De la fort\u0103re\u021bele medievale \u0219i p\u00e2n\u0103 la palatele baroce care g\u0103zduiesc ast\u0103zi marile evenimente culturale ale secolului XXI, mo\u0219tenirea familiei B\u00e1nffy r\u0103m\u00e2ne vie \u0219i demonstreaz\u0103 c\u0103 adev\u0103rata aristocra\u021bie \u00ee\u0219i m\u0103soar\u0103 valoarea prin ceea ce las\u0103 \u00een urma ei comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

1. Arhitec\u021bii geopolitici ai Principatului<\/h2>\n

Originar\u0103 din clanul Tomaj, familia B\u00e1nffy a intrat \u00een marea istorie a Transilvaniei \u00een secolul al XIII-lea. De-a lungul secolelor, membrii s\u0103i au ocupat cele mai \u00eenalte demnit\u0103\u021bii \u00een aparatul de stat: de la comi\u021bi \u0219i juzi regali, p\u00e2n\u0103 la guvernatori ai Transilvaniei \u0219i bani ai Serbiei.<\/p>\n

Unul dintre cele mai str\u0103lucite profile politice a fost cel al lui Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy (1661\u20131708), primul guvernator al Transilvaniei dup\u0103 trecerea Principatului \u00een posesiune habsburgic\u0103. Prin Diploma Leopoldin\u0103 din 1691, document la a c\u0103rui redactare \u0219i implementare familia B\u00e1nffy a avut un rol crucial, Transilvania \u0219i-a asigurat un statut de autonomie larg\u0103 \u00een cadrul Imperiului \u0219i a stabilizat regiunea dup\u0103 decenii de r\u0103zboaie otomane. De asemenea, Clujul a devenit capitala Principatului.<\/p>\n

2. Versailles-ul Transilvaniei \u0219i palatul din inima Clujului<\/h2>\n

Dac\u0103 dimensiunea politic\u0103 a familiei s-a stins odat\u0103 cu transform\u0103rile geopolitice ale lumii moderne, dimensiunea arhitectural\u0103 a r\u0103mas neatins\u0103 de timp. Familia B\u00e1nffy a fost cel mai important ctitor privat din regiune \u0219i a l\u0103sat \u00een urm\u0103 dou\u0103 monumente de importan\u021b\u0103 universal\u0103.<\/p>\n

Castelul B\u00e1nffy de la Bon\u021bida<\/h3>\n

Piatra de temelie a fost pus\u0103 \u00een secolul al XVI-lea ca fort\u0103rea\u021b\u0103 militar\u0103, \u00eens\u0103 D\u00e9nes B\u00e1nffy \u0219i succesorii s\u0103i l-au transformat, \u00een secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea, \u00eentr-un complex baroc de o elegan\u021b\u0103 orbitoare, supranumit \u201eVersailles-ul Transilvaniei\u201d. Parcul grandios, cur\u021bile interioare de tip cour d’honneur \u0219i statuile sculptate de Johann Nachtigall au transformat Bon\u021bida \u00een epicentrul vie\u021bii sociale aristocratice din regiune.<\/p>\n

Palatul B\u00e1nffy din Cluj-Napoca<\/h3>\n

Construit la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea de c\u0103tre guvernatorul Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy al II-lea, edificiul este considerat cel mai reprezentativ monument baroc din Transilvania. Cu o fa\u021bad\u0103 spectaculoas\u0103 ce domin\u0103 Pia\u021ba Unirii, palatul a g\u0103zduit de-a lungul vremii regi \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bi (precum Francisc I sau Franz Joseph), dar \u0219i principi (Radu al Rom\u00e2niei sau Sofia a Rom\u00e2niei), precum \u0219i compozitori de geniu (Franz Liszt). Ast\u0103zi, edificiul ad\u0103poste\u0219te Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Cluj-Napoca, continu\u00e2ndu-\u0219i organic misiunea cultural\u0103.<\/p>\n

Repere istorice \u0219i destine de excep\u021bie<\/h2>\n

Evolu\u021bia familiei poate fi rezumat\u0103 prin c\u00e2teva dintre cele mai luminate min\u021bi ale sale, personalit\u0103\u021bi care au influen\u021bat destinele europene.<\/p>\n

Figuri emblematice ale dinastiei B\u00e1nffy<\/h3>\n\n\n\n\n\n\n\n\n
Personalitate<\/strong><\/td>\nEpoca \/ Rol<\/strong><\/td>\nContribu\u021bie major\u0103 \u00een istoria Transilvaniei<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/thead>\n
Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy I<\/b><\/span><\/td>\nSecolul al XVII-lea \/ Guvernator<\/span><\/td>\nA condus tranzi\u021bia Transilvaniei c\u0103tre Imperiul Habsburgic, protej\u00e2nd libert\u0103\u021bile religioase \u0219i civile ale regiunii.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
D\u00e9nes B\u00e1nffy<\/b><\/span><\/td>\nSecolul al XVIII-lea \/ Mecena<\/span><\/td>\nPrincipalul ini\u021biator al transform\u0103rii baroce a Castelului de la Bon\u021bida; protector al artelor.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
Dezs\u0151 B\u00e1nffy<\/b><\/span><\/td>\nSecolul al XIX-lea \/ Prim-ministru<\/span><\/td>\nPersonalitate politic\u0103 de prim-plan, a ocupat func\u021bia de Prim-ministru al Ungariei \u00een perioada Austro-Ungariei (1895\u20131899).<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
Mikl\u00f3s B\u00e1nffy<\/b><\/span><\/td>\nSecolul al XX-lea \/ Scriitor, Politician<\/span><\/td>\nUltimul mare proprietar al domeniului Bon\u021bida; Ministru de Externe, grafician \u0219i autor al celebrei \u201eTrilogii Transilvane\u201d.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

3. Contele Mikl\u00f3s B\u00e1nffy: Ultimul polimat al Europei Centrale<\/h2>\n

\u00cen secolul al XX-lea, destinul familiei s-a \u00eempletit str\u00e2ns cu cel al contelui Mikl\u00f3s B\u00e1nffy (1873\u20131950). Om politic de o rigoare rar\u0103 (a servit ca ministru de externe al Ungariei), el a fost \u00een primul r\u00e2nd un artist complet: scriitor, dramaturg, regizor de oper\u0103 \u0219i grafician.<\/p>\n

Capodopera sa literar\u0103, Trilogia Transilvan\u0103 (Din zilele noastre), este considerat\u0103 de critici echivalentul central-european al romanului \u201eGhepardul\u201d de Tomasi di Lampedusa. Miklos B\u00e1nffy descrie cu o luciditate dureroas\u0103 apusul lumii aristocratice \u0219i atmosfera din Transilvania de dinaintea Primului R\u0103zboi Mondial. \u00cen 1944, contele a pl\u0103tit scump demnitatea sa politic\u0103: dup\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 medieze ie\u0219irea Rom\u00e2niei \u0219i Ungariei din alian\u021ba cu Ax\u0103, trupele germane \u00een retragere au incendiat, ca represalii, Castelul de la Bon\u021bida \u0219i au distrus piese de mobilier unice \u0219i o bibliotec\u0103 istoric\u0103 inestimabil\u0103.<\/p>\n

4. De la ruine la rena\u0219tere: Mo\u0219tenirea B\u00e1nffy \u00een secolul XXI<\/h2>\n

Na\u021bionalizarea comunist\u0103 a transformat palatele B\u00e1nffy \u00een depozite de cereale sau spitale, aduc\u00e2nd domeniul de la Bon\u021bida \u00een pragul colapsului structural. Cu toate acestea, spiritul familiei s-a dovedit mai puternic dec\u00e2t regimurile politice.<\/p>\n

Ast\u0103zi, exist\u0103 o formidabil\u0103 reconversie cultural\u0103 \u0219i urban\u0103 a acestei mo\u0219teniri. Prin eforturile funda\u021biilor de profil (Transylvania Trust), Castelul de la Bon\u021bida a devenit un model european de bune practici \u00een restaurarea patrimoniului (premiat de altfel cu prestigioasele distinc\u021bii Europa Nostra).<\/p>\n

Mai mult, domeniul s-a integrat perfect \u00een dinamismul economic \u0219i cultural modern. Bon\u021bida g\u0103zduie\u0219te anual festivalul Electric Castle \u0219i a devenit o punte spectaculoas\u0103 \u00eentre secole, unde muzica contemporan\u0103 pulseaz\u0103 printre zidurile baroce ridicate de con\u021bi. De asemenea, \u00een cadrul altor mari evenimente, precum Festivalul Interna\u021bional de Film Transilvania (TIFF), cur\u021bile castelului redevin spa\u021bii comunitare vii, proiect\u00e2nd pove\u0219ti pe ecrane uria\u0219e, exact a\u0219a cum odinioar\u0103 nobilii familiei proiectau destinele politice ale regiunii.<\/p>\n

Un brand secular al excelen\u021bei ardelene<\/h2>\n

Importan\u021ba familiei B\u00e1nffy \u00een istoria Transilvaniei dep\u0103\u0219e\u0219te simpla genealogie heraldic\u0103. Ei au fost creatorii de context. Au \u00een\u021beles c\u0103 o regiune nu se poate dezvolta f\u0103r\u0103 o infrastructur\u0103 cultural\u0103 solid\u0103, f\u0103r\u0103 toleran\u021b\u0103 etnic\u0103 \u0219i religioas\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 o deschidere constant\u0103 c\u0103tre valorile occidentale.<\/p>\n

\u201eExpresii vizuale\u201d \u2013 universul creativ al copiilor, expus la Cluj-Napoca<\/a><\/p><\/blockquote>\n