{"id":4082,"date":"2026-06-10T11:45:32","date_gmt":"2026-06-10T11:45:32","guid":{"rendered":"https:\/\/copilarie.org\/?p=4082"},"modified":"2026-06-10T11:45:32","modified_gmt":"2026-06-10T11:45:32","slug":"james-joyce-onorat-la-cluj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/copilarie.org\/index.php\/2026\/06\/10\/james-joyce-onorat-la-cluj\/","title":{"rendered":"James Joyce, onorat la Cluj"},"content":{"rendered":"

Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin UBB Cultural (by Mobexpert), \u00een colaborare cu Funda\u021bia Ana Silvestru Classics \u0219i Muzeul de Art\u0103 Cluj-Napoca, institu\u021bie public\u0103 de interes jude\u021bean, care func\u021bioneaz\u0103 sub autoritatea Consiliului Jude\u021bean Cluj, organizeaz\u0103 mar\u021bi, 16 iunie 2026, de la ora 18:00, la Muzeul de Art\u0103 Cluj-Napoca, evenimentul \u201eJames Joyce: cel mai complet original. Concert \u0219i dezbatere despre formele modernismului\u201d.<\/strong><\/p>\n

Evenimentul propune o \u00eent\u00e2lnire \u00een care vor fi omagia\u021bi trei creatori emblematici ai artei moderne: Constantin Br\u00e2ncu\u0219i (de la a c\u0103rui na\u0219tere se \u00eemplinesc 150 de ani), James Joyce (prietenul descris de Constantin Br\u00e2ncu\u0219i drept \u201ecel mai complet original\u201d, care \u201eodat\u0103 ce porne\u0219te dintr-un punct nu te mai \u00eent\u00e2lne\u0219ti niciodat\u0103 cu el\u201d), de la a c\u0103rui moarte se \u00eemplinesc 85 de ani \u0219i Igor Stravinski (de la a c\u0103rui moarte au trecut 55 de ani).<\/p>\n

Ziua de 16 iunie este, \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103, ziua dedicat\u0103 lungului periplu prin Dublin al lui Leopold Bloom, protagonistul monumentalului roman \u201eUlise\u201d.<\/p>\n

Dou\u0103 dintre cele mai importante lucr\u0103ri muzicale ale \u00eenceputului de secol XX vor \u00eencadra discu\u021bia despre formele modernismului la care vor participa Ana Silvestru, Mara Ra\u021biu, Rare\u0219 Moldovan \u0219i Dan Breaz, moderat\u0103 de Horea Poenar.<\/p>\n

Serata va fi \u00eencadrat\u0103 de dou\u0103 momente muzicale reprezentative pentru cultura european\u0103 a secolului XX. \u00cen deschidere, pianista Ana Silvestru va interpreta, \u00een transcrip\u021bie pentru pian solo, \u201eLe Sacre du printemps\u201d de Igor Stravinski. Niciun artist care se afla \u00een acel moment \u00een Paris nu a r\u0103mas neatins de unda de \u0219oc a premierei baletului \u201eLe Sacre du printemps\u201d din 29 mai 1913: mai mult dec\u00e2t un uria\u0219 scandal r\u0103mas neegalat \u00een artele spectacolului p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, premiera ne apare ca un ritual de exorcizare \u00een care Stravinski, ca un mare preot al artei moderne, surd la c\u00e2ntecele de siren\u0103 ale wagnerismului, elibereaz\u0103 muzica de orice excese postromantice \u0219i a transform\u0103 \u00een c\u0103l\u0103uz\u0103 pentru sufletul care nici nu \u0219tia c\u00e2t de mult t\u00e2nje\u0219te s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la matc\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00eempace cu natura. Astfel, sacrificiul suprem devine \u0219ansa la rena\u0219tere a omului primordial, mitic, desc\u0103tu\u0219at de formalismul superficial, iar un creator precum Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, pentru care \u201e\u00eemp\u0103carea cu sine s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een sufletul t\u0103u, atunci c\u00e2nd te vezi ca o verig\u0103 din lan\u021bul nesf\u00e2r\u0219it al \u00eenainta\u0219ilor \u0219i c\u00e2nd nu \u00eencalci nici m\u0103car cu o iot\u0103 prescrip\u021biile naturalit\u0103\u021bii eterne\u201d nu putea r\u0103m\u00e2ne indiferent la pulsa\u021biile care anun\u021bau zorii unei noi lumi artistice: \u201eLe Sacre du printemps\u201d este una dintre \u00eenregistr\u0103rile p\u0103strate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre din eclectica \u0219i foarte bogata discografie a lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, publicul va putea asculta \u201eTrio-ul pentru pian, vioar\u0103 \u0219i violoncel pe teme populare irlandeze\u201d de Frank Martin. Coinciden\u021ba este c\u0103 1922, anul public\u0103rii, la Paris, a romanului \u201eUlise\u201d, este \u0219i anul \u00een care Frank Martin compune \u201eMissa pentru cor dublu a cappella\u201d, una dintre capodoperele secolului XX, aceasta nefiind singura intersec\u021bie din biografiile celor doi mari arti\u0219ti: folclorul irlandez i-a inspirat lui Frank Martin cea mai iubit\u0103 lucrare cameral\u0103, iar pentru James Joyce Elve\u021bia a fost \u021bara \u00een care \u0219i-a g\u0103sit refugiul at\u00e2t \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial, dar \u0219i \u00een ultima parte a vie\u021bii. Z\u00fcrich este ora\u0219ul \u00een care James Joyce a scris o bun\u0103 parte din romanul \u201eUlise\u201d, \u00een Z\u00fcrich \u00ee\u0219i doarme somnul de veci al\u0103turi de so\u021bia \u0219i fiul s\u0103u \u0219i tot \u00een Z\u00fcrich se afl\u0103 Funda\u021bia James Joyce, care g\u0103zduie\u0219te cea mai important\u0103 arhiv\u0103 \u0219i centru de cercetare dedicate marelui scriitor de pe continent.<\/p>\n

Prin aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103, UBB Cultural continu\u0103 seria proiectelor dedicate dialogului dintre arte, promov\u0103rii patrimoniului cultural european \u0219i conect\u0103rii publicului la marile teme ale culturii moderne. Intrarea este liber\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 scriitori care relateaz\u0103 lumea \u0219i scriitori care o reconstruiesc din temelii \u0219i o schimb\u0103 definitiv modul \u00een care omenirea g\u00e2nde\u0219te, simte \u0219i se exprim\u0103. Din aceast\u0103 ultim\u0103 categorie, extrem de restr\u00e2ns\u0103, face parte irlandezul James Joyce (1882\u20131941). La mai bine de opt decenii de la moartea sa, autorul din Dublin r\u0103m\u00e2ne cel mai spectaculos, temut \u0219i influent titan al modernismului literar. James Joyce nu s-a mul\u021bumit s\u0103 scrie romane; el a spart tiparele limbajului, a cobor\u00e2t \u00een labirintul fluid al min\u021bii umane \u0219i a transformat o singur\u0103 zi din existen\u021ba unui om obi\u0219nuit \u00eentr-o epopee universal\u0103 care continu\u0103 s\u0103 fascineze \u0219i s\u0103 dea b\u0103t\u0103i de cap criticilor \u0219i cititorilor deopotriv\u0103.<\/p>\n

1. Evadarea din Dublin \u0219i izolarea creatoare a exilului<\/h2>\n

N\u0103scut \u00eentr-un Dublin profund catolic, conservator \u0219i m\u0103cinat de tensiuni politice, James Joyce a dezvoltat o rela\u021bie extrem de complex\u0103, de tip dragoste-ur\u0103, cu patria sa. De\u0219i a p\u0103r\u0103sit Irlanda \u00een 1904, petrec\u00e2ndu-\u0219i restul vie\u021bii \u00een mari centre culturale europene precum Triest, Paris \u0219i Z\u00fcrich, Joyce nu a scris niciodat\u0103 despre altceva \u00een afar\u0103 de Dublin.<\/p>\n

Exilul a fost pentru el o condi\u021bie clinic\u0103 a crea\u021biei. Distan\u021ba fizic\u0103 i-a permis s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 fiecare strad\u0103, fiecare miros de pub, fiecare inflexiune a graiului dublinez cu o precizie aproape fotografic\u0103. Al\u0103turi de partenera sa de via\u021b\u0103, Nora Barnacle \u2013 cea care i-a fost muz\u0103 \u0219i sprijin \u00een ciuda s\u0103r\u0103ciei lucie \u0219i a problemelor grave de vedere care l-au chinuit pe scriitor p\u00e2n\u0103 la orbire \u2013 Joyce a \u00eenceput s\u0103 demoleze structura narativ\u0103 clasic\u0103 a secolului al XIX-lea.<\/p>\n

2. De la realism la fluxul con\u0219tiin\u021bei: marile repere ale operei<\/h2>\n

Evolu\u021bia literar\u0103 a lui Joyce este o ascensiune controlat\u0103 spre o complexitate lingvistic\u0103 total\u0103. Fiecare carte a sa a reprezentat o treapt\u0103 superioar\u0103 de experimentare:<\/p>\n

    \n
  • \n

    Oameni din Dublin<\/i> (Dubliners<\/i>, 1914):<\/b> O colec\u021bie de povestiri realiste, dar de o fine\u021be psihologic\u0103 uluitoare, care radiografiaz\u0103 \u201eparalizia\u201d spiritual\u0103 \u0219i social\u0103 a ora\u0219ului s\u0103u natal.<\/p>\n<\/li>\n

  • \n

    Portret al artistului la tinere\u021be<\/i> (A Portrait of the Artist as a Young Man<\/i>, 1916):<\/b> Un roman autobiografic de formare (Bildungsroman<\/i>), \u00een care cititorul asist\u0103 la transformarea t\u00e2n\u0103rului Stephen Dedalus, care refuz\u0103 constr\u00e2ngerile bisericii, ale familiei \u0219i ale na\u021bionalismului pentru a deveni artist. Aici, limbajul evolueaz\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta protagonistului.<\/p>\n<\/li>\n

  • \n

    Ulise<\/i> (Ulysses<\/i>, 1922):<\/b> Capodopera absolut\u0103 a modernismului. Joyce reinterpreteaz\u0103 Odiseea<\/i> lui Homer de-a lungul a aproximativ 800 de pagini care descriu o singur\u0103 zi \u2013 16 iunie 1904 \u2013 din via\u021ba unui evreu anonim din Dublin, Leopold Bloom.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n\n\n\n\n\n
    Oper\u0103 \/ Volum de referin\u021b\u0103<\/strong><\/td>\nTehnica narativ\u0103 dominant\u0103<\/strong><\/td>\nTema central\u0103 \u0219i impactul<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/thead>\n
    Oameni din Dublin<\/i><\/b><\/span><\/td>\nRealism epifanic, stil curat \u0219i direct.<\/span><\/td>\nRadiografia provincianismului \u0219i a blocajelor morale ale societ\u0103\u021bii irlandeze.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
    Portret al artistului…<\/i><\/b><\/span><\/td>\nMonolog interior timpuriu, stil adaptiv.<\/span><\/td>\nRuperea leg\u0103turilor cu dogmele \u0219i asumarea destinului de creator solitar.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
    Ulise<\/i><\/b><\/span><\/td>\nFluxul con\u0219tiin\u021bei (stream of consciousness<\/i>), parodie stilistic\u0103.<\/span><\/td>\nDemocratizarea mitului; mintea uman\u0103 surprins\u0103 \u00een starea ei brut\u0103, necenzurat\u0103.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n
    Veghea lui Finnegan<\/i><\/b><\/span><\/td>\nPoliglosie, limbaj oniric inventat, structur\u0103 circular\u0103.<\/span><\/td>\nDizolvarea complet\u0103 a logicii liniare; o \u00eencercare de a scrie \u201eistoria nop\u021bii \u0219i a somnului\u201d.<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

    3. Revolu\u021bia numit\u0103 Ulise<\/i> \u0219i fenomenul mondial \u201eBloomsday\u201d<\/h2>\n

    Publicat la Paris \u00een 1922 de c\u0103tre curajoasa editoare Sylvia Beach (proprietara legendarei libr\u0103rii Shakespeare and Company), dup\u0103 ce fusese cenzurat \u0219i interzis \u00een SUA \u0219i Marea Britanie sub acuza\u021bia de obscenitate, Ulise a provocat un seism intelectual.<\/p>\n

    Prin tehnica fluxului con\u0219tiin\u021bei, Joyce a l\u0103sat g\u00e2ndurile personajelor s\u0103 curg\u0103 liber pe pagin\u0103, f\u0103r\u0103 filtre logice sau gramaticale, incluz\u00e2nd asocieri libere, dorin\u021be secrete, obsesii \u0219i vulgarit\u0103\u021bi cotidiene (celebrul monolog final al lui Molly Bloom, \u00eentins pe zeci de pagini f\u0103r\u0103 niciun semn de punctua\u021bie, r\u0103m\u00e2ne un tur de for\u021b\u0103 literar).<\/p>\n

    Impactul acestei c\u0103r\u021bi este at\u00e2t de uria\u0219 \u00eenc\u00e2t a generat o s\u0103rb\u0103toare global\u0103 unic\u0103: Bloomsday. \u00cen fiecare an, pe 16 iunie, mii de oameni din Dublin \u0219i din \u00eentreaga lume se \u00eembrac\u0103 \u00een haine de epoc\u0103 (stil edwardian), refac traseul lui Leopold Bloom prin ora\u0219, m\u0103n\u00e2nc\u0103 acelea\u0219i preparate \u0219i recit\u0103 fragmente din roman. Este singurul caz din istoria culturii mondiale \u00een care o \u00eentreag\u0103 comunitate celebreaz\u0103 o zi din via\u021ba unui personaj care nu a existat niciodat\u0103.<\/p>\n

    4. Veghea lui Finnegan<\/i> \u0219i dincolo de marginile \u00een\u021belesului<\/h2>\n

    Dac\u0103 Ulise a fost considerat dificil, ultimul s\u0103u roman, Veghea lui Finnegan (Finnegans Wake, 1939), scris pe parcursul a 17 ani de munc\u0103 istovitoare, a \u00eempins literatura dincolo de limitele comprehensibilului. Scris \u00eentr-o limb\u0103 inventat\u0103 \u2013 un amestec de englez\u0103 cu peste 60 de limbi str\u0103ine, jocuri de cuvinte distorsionate \u0219i pun-uri multilingve \u2013, romanul \u00eencearc\u0103 s\u0103 reproduc\u0103 logica fluid\u0103, haotic\u0103 \u0219i profund\u0103 a visului. Este o carte circular\u0103 (ultima propozi\u021bie se revars\u0103 \u00een prima), pe care mul\u021bi critici o consider\u0103 fie cea mai mare realizare a geniului uman, fie un experiment ilizibil. Joyce \u00eensu\u0219i s-a amuzat declar\u00e2nd c\u0103 a scris aceast\u0103 carte \u201epentru a-i \u021bine ocupa\u021bi pe critici \u00een urm\u0103torii 300 de ani\u201d.<\/p>\n

    Mo\u0219tenirea unui renegat venerat<\/h2>\n

    James Joyce a murit \u00een ianuarie 1941 la Z\u00fcrich, \u00een urma unei opera\u021bii de ulcer perforat, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o oper\u0103 str\u00e2mt\u0103 ca volum, dar infinit\u0103 ca profunzime. El a demonstrat c\u0103 cel mai spectaculos teritoriu de explorat nu este spa\u021biul cosmic sau marile b\u0103t\u0103lii ale istoriei, ci mintea unui om simplu care merge pe strad\u0103, \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 micul dejun sau prive\u0219te marea.<\/p>\n

    Omenirea continu\u0103 s\u0103 \u00eel citeasc\u0103 pe Joyce nu pentru c\u0103 este un exerci\u021biu u\u0219or de relaxare, ci pentru c\u0103 romanele sale func\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te oglinzi uria\u0219e, nemiloase \u0219i detaliate ale propriei noastre con\u0219tiin\u021be. Refuz\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 vreun compromis \u00een fa\u021ba gustului publicului sau a cenzurii, irlandezul din exil a oferit literaturii libertatea total\u0103 de a g\u00e2ndi cu voce tare.<\/p>\n

    Trei zile de muzic\u0103, dans \u0219i apusuri pe Lacul Tei: Balkanik Festival revine \u00eentre 28\u201330 august<\/a><\/p><\/blockquote>\n