Deși închis pentru lucrări de restaurare, Muzeul Memorial ”Octavian Goga” din Ciucea propune celor care iubesc cultura o expoziție on-line. Este vorba de un demers care îl omagiază pe intelectualul evreu de expresie maghiară Ernő Osvát.
”Scriitorul, jurnalistul, editorul și criticul literar maghiar Ernő Osvát, născut Roth Ezékiel (Oradea, 07.04.1876 – Budapesta, 28.10.1929), fratele scriitorului Kálmán Osvát, între anii 1908 și 1929 a fost redactorul revistei “Nyugat” (“Apusul”), cea mai importantă publicație a modernismului literar maghiar din sec. al XX-lea, scriitorii și poeții din acea epocă fiind numiți “prima/a doua/a treia generație a VESTULUI”.
Deși a descoperit și a format destinele unor titani literari (precum Endre Ady, Mihály Babits sau Dezső Kosztolányi), el însuși a scris extrem de puțin, fiind un perfecționist sever.
Născut Ezékiel într-o familie evreiască, în copilărie Roth a locuit în Casa Brüll din Nagyvárad, pentru scurt timp a studiat la Academia de Drept din Oradea. În 1895, s-a mutat la Budapesta, unde a studiat dreptul, în scurt timp transferându-se la Facultatea de Științe Umaniste.
Primul său articol a fost publicat în “Ziarul de Seară” (1897). Din 1898 încoace, și-a publicat critica literară în “Budapesti Hírlap” (cotidian maghiar conservator și naționalist, publicat la Budapesta între anii 1811–1938), din 1899 devenind colaborator intern al revistei de știri inovatoare “A Hét”: lansată de Televiziunea Maghiară în 1970, aceasta era difuzată în fiecare duminică seara pe Canalul 1 al Televiziunii Maghiare (singurul post TV până în 1973, prima emisiune a căruia avuse loc pe 11.10.1970), programul fiind întrerupt de Televiziunea Maghiară în 2003.
În anii 1900, a fost colaborator la revista istorică, național-conservatoare, politică, literară și economică “Új Magyar Szemle” (revistă editată de avocatul Klobusici Blaskovich Sándor din Pesta), în 1901, a încercat înființarea unei publicații independente (ajungând doar la abonament), abia în 1902 reușind realizarea planului privind editarea unei reviste.
Între 1902 și 1903, a editat săptămânalul social și literar-artistic maghiar popular “Magyar Géniuszt” (“Geniul maghiar”), unul dintre organele definitorii ale vieții culturale de la sfârșitul secolului.
În 1905, împreună cu scriitorul maghiar de origine evreiască Miksa Fenyő, a fondat revista “Figyelő” (“Observator”), care a avut o viață efemeră.
A fost colaborator, apoi redactor-șef al revistei “Nyugat” (“Vest”), lansate în 1908, reviată a cărui rol editorial a fost redus, mai târziu, inclusiv din cauza problemelor financiare. Părăsind “Nyugat”, redevenise directorul ziarului abia după căderea Republicii Sovietice Maghiare.
După confruntarea cu o serie de evenimente tragice (gripa spaniolă; numeroase operații la rinichi; decesul fiicei, din cauza unei afecțiuni pulmonare grave; sinuciderea soției, Cornelia Steiner, în 1927), disperat, Ernő Osvát s-a sinucis, împușcându-se în inimă, la Budapesta, la 28.10.1929.
A scris puțin, aforismele și volumele sale complete fiind publicate abia după moartea sa. Datorită simțului pentru calitate, și-a câștigat o reputație unică în rândul contemporanilor, rămânând de atunci un standard în literatura maghiară.
Alături de Ferenc Kazinczy (un scriitor maghiar, neologist și lingvist, membru al Academiei Maghiare, tatăl colonelului Lajos Kazinczy, comandantul ultimei armate revoluționare din 1848-1849), Ernő Osvát a fost și unul dintre cei mai mari organizatori și critici literari ai literaturii maghiare, cunoscut pentru exigența sa literară extremă, inclusiv pentru refuzul de a publica orice text care nu atingea cel mai înalt nivel estetic.
“Din cartea nemulțumirii” (în maghiară: “Az elégedetlenség könyvéből”), singura lucrare antologică a influentului scriitor, editor și critic literar maghiar Ernő Osvát, reprezintă o colecție rară de cugetări, aforisme, note critice și fragmente filosofice. Volumul a fost publicat postum (în 1930, la editura “Kner”), la scurt timp după moartea tragică a autorului.
Fiind o persoană retrasă și extrem de autocritică, Osvát n-a publicat cărți în timpul vieții, “Din cartea nemulțumirii” adunând gândurile sale intime despre artă, compromis moral, voință și limitele cunoașterii de sine. Scrierile din acest volum sunt caracterizate printr-o densitate maximă a ideilor, un ton ironic-melancolic și o analiză psihologică tăioasă a slăbiciunilor umane.
Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, am inaugurat expoziția inedită de carte online “«Az elégedetlenség könyvéből» («Din cartea nemulțumirii») de Ernő Osvát în Biblioteca poetului O. Goga de la Ciucea”, oferindu-vă spre lectură și vizionare singura operă antumă de amploare lăsată în urmă de Ernő Osvát, o figură legendară a modernismului literar maghiar.
Volumul reprezintă o colecție profundă de aforisme, reflecții filosofice și note critice, textul apărând inițial fragmentat în publicația “Pesti Napló” și fiind editat ulterior în volum (postum, în 1930), de către tipografia “Kner”.
Principalele teme și caracteristici ale operei prezentate exteriorizează o serie de aspecte filosofice esențiale: scepticismul și deziluzia; natura compromisului; critica superficialității; voința și iluziile.
Reprezentând demersuri fundamentale prin care omul încearcă să înțeleagă realitatea, structurate în patru ramuri principale, aspectele filosofice esențiale explorează noțiuni filosofice precum ontologia, epistemologia, etica și estetica, oferind repere pentru o viață conștientă și asumată”, spune directorul muzeului, dr. Eduard Boboc, într-un comunicat de presă.
