Aproximativ 450 de cadre didactice din județul Cluj au luat parte la o întâlnire organizată de o coaliție de asociații și fundații care vizează combaterea consumului de droguri. Cadrele didactice au primit informații despre modificările comportamentale care apar la elevii care consumă stupefiante, precum și despre noile tipuri de substanțe ilegale, spune expertul antidrog, Cătălin Țone, citat de Radio România Actualități.
Sesiunea de formare a profesorilor și învățătorilor a fost organizată de Inspectoratul Școlar al județului Cluj. Ea a fost găzduită de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
În ultimii zece ani, județul Cluj a trecut de la statutul de „hub de tranzit” la cel de piață majoră de consum pentru droguri psihoactive. Evoluția fenomenului, marcată de scăderea dramatică a vârstei de debut și de apariția substanțelor sintetice extrem de periculoase, a forțat autoritățile și societatea civilă să caute soluții într-un sistem de prevenție și tratament care abia acum începe să se adapteze.
De la „etnobotanice” la droguri sintetice de mare risc
Dacă în perioada 2016-2018 consumul era dominat de canabis și de resturile fenomenului „magazinelor de vise”, ultimii cinci ani au adus o schimbare radicală. Piața clujeană a fost inundată de substanțe psihoactive noi (NSP) și de droguri sintetice precum cristalul (3-CMC), care sunt ieftine, ușor de procurat și au efecte devastatoare asupra sistemului nervos.
Accesibilitatea acestor substanțe, facilitată de rețelele de distribuție de pe platforme precum Telegram sau „Dark Web”, a făcut ca drogurile să ajungă în locuri până acum considerate sigure: școli, parcuri de cartier și festivaluri.
Scăderea vârstei de debut: o realitate alarmantă
Cea mai îngrijorătoare statistică a deceniului 2016-2026 este scăderea vârstei la care tinerii experimentează primele substanțe. Dacă în 2016 vârsta medie de debut era de 15-16 ani, rapoartele recente ale Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Cluj indică cazuri tot mai frecvente de consum la vârste fragede, de 12 sau 13 ani.
Mediul școlar a devenit o frontieră fragilă. Presiunea grupului și dorința de apartenență, combinate cu o lipsă de informare realistă, au făcut ca experimentarea să devină o etapă frecventă în rândul adolescenților clujeni.
Clujul în cifre: presiunea pe sistemul medical
Creșterea consumului se reflectă direct în statisticile unităților de primiri urgențe (UPU). Numărul persoanelor care au solicitat asistență medicală de urgență din cauza supradozelor sau a episoadelor psihotice induse de consumul de substanțe a crescut exponențial.
| Indicator | Statut 2016 | Statut 2026 (Estimativ) |
| Urgențe medicale (supradoze/an) | ~180 cazuri | > 650 cazuri |
| Dosare penale pentru deținere/trafic | ~400 | > 1.200 |
| Vârsta minimă de debut raportată | 14 ani | 11 ani |
| Centre de stat pentru dezintoxicare copii | 0 | 1 (în curs de operaționalizare) |
Reacția autorităților: între represiune și prevenție
În acest deceniu, abordarea s-a schimbat lent. Dacă inițial accentul a fost pus pe combaterea traficului prin acțiuni spectaculoase ale DIICOT, în ultimii trei ani (2023-2026), autoritățile au pus un accent mai mare pe componenta medicală.
Clujul a devenit terenul unor proiecte pilot de testare antidrog și de consiliere în școli, însă marea problemă rămâne lipsa centrelor de stat pentru recuperare pe termen lung, în special pentru minori. Părinții din Cluj sunt adesea forțați să apeleze la clinici private costisitoare sau să caute ajutor în străinătate.
Impactul marilor evenimente
Ca hub cultural și de entertainment, Clujul a trebuit să gestioneze consumul asociat marilor festivaluri. Deși organizatorii au implementat măsuri de securitate stricte și campanii de tip „Safe Party”, fluxul uriaș de turiști a pus la încercare capacitatea de monitorizare a forțelor de ordine. Totuși, analiștii subliniază că marea problemă nu este „consumul de festival”, ci consumul cronic, „invizibil”, din ghetourile urbane și din zonele rezidențiale noi.
Expoziţie literară și fotografică online “Eu sunt o lacrimă târzie…”
