Observi anumite semne ale unor dificultăţi emoţionale sau comportamentale dar chiar şi atunci există mai multe bariere emoționale care te pot împiedica ca părinte să îţi duci copilul la psiholog.
Mulţi părinţi consideră că este „doar o fază” sau că problemele vor trece de la sine şi refuză să accepte ideea că puiul lor ar putea avea nevoie de ajutor psihologic. Ei neagă problema. Această negare poate fi o modalitate de a te proteja de anxietate și de frica ce începe să îţi dea târcoale… Copilul tău ar putea avea o problemă serioasă!
Apare frica de stigmatizare. Cei din anturaj pot asocia terapia cu slăbiciunea sau o boală mentală gravă dacă se află că merge la psiholog. Copilul va fi etichetat negativ sau marginalizat ceea ce te va determina să eziţi în a căuta ajutor.
Încet îşi fac simţită prezenţa şi vinovăția și rușinea. Te poţi simți vinovat sau rușinat că nu ai putut rezolva singur problemele copilului tău sau că poate ai contribuit şi tu la acestea. Poţi să percepi ca un eşec personal sau parental recunoașterea de a cere ajutor specializat pentru copilul tău.
Există şi posibilitatea să nu ai încredere în specialişti din cauza unor experienţe negative din trecut sau din cauza unor prejudecăţi. Informează-te din mai multe surse şi nu te lăsa influenţat de mituri. E în joc echilibrul emoţional al copilului tău!
Uneori lucrurile pot deveni şi mai profunde. Ţi-e teamă că ajungând copilul la psiholog pot ieși la iveală probleme profunde din viaţa voastră de familie, cum ar fi tensiunile dintre soţi, probleme nerezolvate din copilăria voastră sau alte dificultăți care pot genera disconfort. Astfel ne confrumntăm şi cu frica de a descoperi adevărul.
Nu e de neglijat nici dorința de a-ţi proteja copilul. Poţi considera că terapia ar putea să „îi facă mai mult rău copilului”, îţi închipui că expunerea la discuții despre problemele lui emoționale poate agrava situația sau că terapia îl va face pe copil să se simtă „diferit” sau „defect”.
Sunt şi multe situaţii în care ignori semnele. Pur și simplu nu recunoşti semnele care îţi arată că puiul tău are nevoie de ajutor, fie din lipsă de informații, fie din obișnuința de a minimiza problemele emoționale.
Ca părinte bariere tale emoţionale, pe care în anumite conjuncturi vei ajunge să le depăşeşti, sunt legate de frica și incertitudinea ta, precum și de percepțiile sociale legate de sănătatea mentală.