Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc, organizează, în perioada 22 ianuarie – 8 februarie 2026, expoziția retrospectivă Olajos István (1915–1944). Vernisajul va avea loc joi, 22 ianuarie 2026, de la ora 17:00, în sălile de expoziții temporare de la etaj ale Palatului Bánffy. La eveniment vor lua cuvântul: Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Lőrincz Ildikó, muzeograf la Muzeul Haáz Rezső, și Portik Blénessy Ágota, curatorul expoziției.
Olajos István s-a născut în 2 decembrie 1915, la Odorheiu Secuiesc. A urmat studiile liceale la Cluj, la Liceul Superior Romano-Catolic de Băieți, unde, profesorul său de desen, Diviaczky Rezső, recunoscându-i încă de timpuriu talentul, l-a sprijinit. A promovat examenul de bacalaureat în anul 1934, însă, încă din 1932, a frecventat Școala de Arte Frumoase din Cluj, ca elev al lui Alexandru Popp. Din 1934, ca urmare a mutării instituției la Timișoara, și-a continuat studiile la Școala de Arte Frumoase din Timișoara, sub îndrumarea maeștrilor Catul Bogdan și Julius Podlipny. După absolvirea academiei, a fost numit profesor de desen la Sânpetru Almașului, în județul Sălaj, iar din 1942 s-a întors la Cluj, unde a devenit profesor suplinitor la Colegiul Reformat.
Ca unul din membrii fondatori ai grupării artistice cunoscute sub numele de „Cei cincisprezece” din Cluj, a participat cu regularitate la primele expoziții ale Breslei Barabás Miklós. Considerat unul dintre membrii de seamă ai grupului, intenționa să urmeze studiile doctorale, planuri curmate însă de moartea sa tragică, survenită în octombrie 1944, în împrejurimea localității Feiurdeni (județul Cluj).
Opera sa a fost întreruptă prematur, înainte de a se putea dezvolta pe deplin, astfel încât numărul lucrărilor cunoscute abia depășește treizeci și cinci. Expoziția de față își propune să ofere o imagine cât mai completă asupra acestui parcurs artistic regretabil de scurt, reunind lucrări aflate în colecții private, precum și piese păstrate în patrimoniul Muzeului Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc, contribuind astfel la canonizarea operei unui artist consacrat dispărut prea devreme, dar înzestrat cu un talent remarcabil.
Născut într-o perioadă de efervescență culturală, Olajos János și-a definit limbajul artistic într-un context marcat de tranziții istorice. Studiile sale au pus bazele unei tehnici impecabile, însă Transilvania a fost cea care i-a oferit tematica și „starea de spirit”. Olajos János nu a fost doar un observator al realității, ci un arhitect al simbolurilor, reușind să extragă esența din peisajul și figura umană specifice acestui spațiu multicultural.
Ceea ce frapează la lucrările lui Olajos János este dialogul constant între volum și spațiu. Fie că vorbim despre sculptură sau despre arta grafică, artistul a manifestat o preocupare aproape mistică pentru structură.
Astăzi, lucrările sale se regăsesc în colecții muzeale și private, servind drept mărturie a unei viziuni care a refuzat compromisul estetic. Într-o lume a vitezei, „timpul lui Olajos János” — cel al reflexiei și al detaliului șlefuit cu răbdare — pare mai relevant ca niciodată.
-
Geometria sensibilă: Artistul a reușit să simplifice formele până la limita abstractului, fără a pierde însă căldura umană.
-
Lumina ca instrument: În pictură și desen, lumina nu doar cade pe obiecte, ci pare să emane din interiorul lor, o caracteristică a maeștrilor care înțeleg spiritul locului.
-
Materialitatea: Lucrările sale trădează un respect profund pentru material (lemn, piatră sau metal), fiecare daltă lăsată pe suprafață fiind un vers într-un poem al muncii brute.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 23 ianuarie – 8 februarie 2026, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00 – 17:00.
