Două dintre cele mai importante entități românești din domeniul tehnologiei informației au încheiat un acord de cooperare. Este vorba de clusterul Cluj IT și de Institutul Național de Cercetare în Informatică, potrivit ClujToday.ro.
Scopul acestui parteneriat este acela de a încuraja adoptarea unor tehnologii legate de evoluția Inteligenței Artificiale. Institutul Național de Cercetare în Informatică este coordonatorul proiectului AI Factory din România. Semnarea acordului de parteneriat a avut loc în cadrul Cluj Innovation Days, evenimentul de top organizat în fiecare an de către clusterul Cluj IT, potrivit ClujInsider.ro.
CEO-ul clusterului Cluj IT, Andrei Kelemen, a declarat că semnarea acestui acord vine într-o epocă de transformări fără precedent generate de impactul noilor tehnologii, inclusiv Inteligența Artificială. El a arătat că societatea umană încă nu a conturat un răspuns coerent legat de impactul acestor tehnologii asupra omului și a citat un experiment prin care unor critici de artă le-a fost arătat un fragment dintr-o pictură de Renoir, iar autorii experimentului le-au spus specialiștilor în artă că pictura a fost generată de Inteligența Artificială. Cei mai mulți dintre ei au declarat pictura drept fără suflet sau fără valoare. Acest caz arată cât de adânci sunt prejudecățile legate de Inteligența Artificială, potrivit UPNews.ro.
De asemenea, Andrei Kelemen a declarat că formulele de cooperare dintre actorii relevanți în domeniu sunt esențiale pentru ca Europa să poată face față concurenței care vine dinspre America de Nord și Asia, transmite Via Cluj TV.
Ideea a fost subliniată și de Denisa Cristache, reprezentanta companiei Accenture. Un studiu realizat de experții acestei companii arată că doar 18 la sută dintre companii folosesc Inteligența Artificială pentru a produce plusvaloare cu adevărat și că doar 17 la sută dintre angajați se simt suficient de siguri încât să experimenteze cu ajutorul Inteligenței Artificiale, să accepte faptul că aceste experimente pot reprezenta un eșec și să învețe din eșecul respectiv.
O altă problemă prezentată de Denisa Cristache este faptul că multe tehnologii din registrul Inteligenței Artificiale nu sunt conectate, iar acest lucru le limitează eficiența. Ea a adăugat că noua paradigmă reprezentantă de Inteligența Artificială presupune învățare continuă. Acest lucru înseamnă tranziția de la locuri clasice de muncă la abilități ale angajaților.
La rândul său, Antonio Grosso, directorul pentru afaceri publice al European Digital SME Alliance a remarcat faptul că Uniunea Europeană este departe de a atinge obiectivul de a fi suverană în domeniul tehnologic. În prezent, 70 la sută din piața cloud din Europa este dominată de companii americane. Mai mult, Uniunea Europeană investește doar 7 la sută din suma globală alocată în fiecare an pentru cercetare științifică și dezvoltare. Toate aceste elemente înseamnă și riscuri economice pentru Europa. El consideră că este necesar ca europenii să facă mai multe eforturi pentru a rămâne în această cursă tehnologică la nivel mondial.
România contribuie la aceste eforturi, a spus directorul general al Institutului Național de Cercetare în Informatică, Adrian-Victor Ververa. El a remarcat faptul că institutul pe care îl reprezintă face parte din proiecte europene și NATO importante. De asemenea, AI Factory care va fi gestionată de institutul românesc face parte din rețeaua de 13 AI Factory din Uniunea Europeană, completată cu cele 5 AI Gigafactories.
La rândul său, rectorul Universității Babeș-Bolyai, psihologul Daniel David, a remarcat faptul că este normal ca adoptarea Inteligenței Artificiale să nască temeri legate de impactul negativ asupra sănătății mintale a oamenilor, precum și de pierderea unor slujbe. El spune că aceste lucruri se pot întâmpla și, deja, în anumite cazuri, s-au produs, însă nimeni nu ne forțează să utilizăm Inteligența Artificială într-o asemenea manieră.
De asemenea, Daniel David a remarcat că unii se tem că utilizarea Inteligenței Artificiale va afecta abilitatea studenților de a memora informații importante. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, pot fi dezvoltate strategii metaeducaționale, prin intermediul cărora studenții să interiorizeze valoarea adevărului.
Însă, în opinia lui Daniel David, putem transforma Inteligența Artificială într-un instrument educativ. În prima fază, care, deja, se produce, Inteligența Artificială poate fi folosită pentru automatizarea sarcinilor repetitive. În a doua fază, Inteligența Artificială poate fi un agent însoțitor, care să ajute profesorii și studenții în procesul de educație. În faza a treia, care este destul de departe, putem avea profesori virtuali cu Inteligență Artificială, antrenați și controlați de profesori umani, care să fie disponibili atunci când profesorii umani nu pot fi la dispoziția studenților. Exact aceleași etape pot fi parcurse și în domeniul psihologiei.
Daniel David a oferit un exemplu pozitiv de utilizare a noilor tehnologii în domeniul psihologiei. Este vorba de copiii cu autism grav, care nu sunt capabili să învețe abilități sociale de la alți oameni, dar care sunt dispuși să învețe astfel de abilități de la roboți. Însă, a spus rectorul Universității Babeș-Bolyai, este important să introducem limitări și constrângeri, prin intermediul cărora să ne asigurăm că noi controlăm Inteligența Artificială și nu invers, mai ales că ne putem imagina un viitor în care vom avea un agent de Inteligență Artificială cu drepturi și obligații, iar în acel moment vom avea două specii inteligente pe planetă.
Ce este Cluj IT Cluster? Modelul „Triple Helix”
Cluj IT Cluster este o asociație de tip cluster inovativ, care reunește peste 85 de entități: companii de software, universități, institute de cercetare și autorități publice locale. Succesul acestei structuri se bazează pe implementarea riguroasă a modelului Triple Helix (sau chiar Quadruple Helix, prin includerea societății civile), o abordare care pune la aceeași masă trei piloni esențiali ai dezvoltării:
[Universități & Cercetare]
│
├──> [Cluj IT Cluster] <──> [Mediul de Business / IMM-uri]
│
[Autorități Publice locale]
Prin această sinergie, cunoașterea teoretică din amfiteatrele universitare este transferată direct în laboratoarele de cercetare ale companiilor, iar inovarea este susținută administrativ de municipalitate pentru a genera produse cu impact direct în comunitate. Această strategie a atras recunoașterea internațională, astfel că acest cluster deține certificarea Gold Label din partea Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor (ESCA).
De la „liniile de cod” la proprietate intelectuală
Misiunea fundamentală a Cluj IT Cluster a fost trecerea de la modelul simplu de outsourcing la crearea de produse software proprii și proprietate intelectuală românească. Clusterul a facilitat apariția unor consorții care dezvoltă soluții complexe în domenii de avangardă.
Domenii strategice și proiecte de impact
| Domeniul de activitate | Direcția de dezvoltare | Impactul în piața regională |
| Smart City & Guvernare digitală | Sisteme de management al traficului și platforme pentru administrația publică. | Modernizarea serviciilor din primăriile din România și creșterea transparenței decizionale. |
| Agritech (Agricultură inteligentă) | Senzori IoT și platforme AI pentru monitorizarea culturilor și optimizarea resurselor. | Creșterea productivității în ferme și reducerea impactului ecologic. |
| Sănătate digitală (e-Health) | Soluții software pentru managementul spitalelor și telemedicină. | Scurtarea timpului de diagnosticare și acces facil la asistență medicală în zone izolate. |
Internaționalizarea și eDIH4Society: piloni ai viitorului digital
Cluj IT Cluster nu își limitează activitatea la granițele județului Cluj sau ale României. Asociația a devenit un partener de dialog major pentru Comisia Europeană și este implicată direct în consorții internaționale și în rețeaua europeană de inovare.
Un rol central în această arhitectură îl joacă implicarea clusterului în eDIH4Society (European Digital Innovation Hub). Această structură funcționează ca un centru regional de excelență care oferă expertiză tehnică, formare și acces la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și pentru instituțiile publice care doresc să își internaționalizeze operațiunile. Datorită acestor programe, tehnologii avansate precum Inteligența Artificială, securitatea cibernetică sau analiza de date masive (Big Data) devin accesibile unor companii care altfel nu ar fi avut resursele necesare pentru a le implementa.
Provocările prezentului: securitatea cibernetică și formarea talentelor
În ciuda unei evoluții spectaculoase, managementul Cluj IT Cluster privește cu realism spre provocările viitorului. Într-o economie globală marcată de amenințări cibernetice tot mai sofisticate și de o transformare rapidă a pieței muncii sub impactul automatizării, clusterul își concentrează eforturile pe două direcții critice:
-
Securitatea cibernetică: Crearea de competențe locale capabile să protejeze infrastructurile critice ale companiilor și ale statului.
-
Reconversia profesională și educația continuă: Sprijinirea universităților partenere în adaptarea curriculei la cerințele epocii Inteligenței Artificiale, iar acest proces asigură un flux constant de specialiști calificați.
Un model de reziliență economică
Evoluția Cluj IT Cluster în ultimii 14 ani demonstrează că succesul economic sustenabil nu apare în mod izolat. Prin spargerea barierelor concurențiale clasice și promovarea culturii de cooperare (coopetition), asociația clujeană a demonstrat că mediul de business din România poate deveni un creator de tendințe globale, nu doar un simplu executant. Într-un context european în care rezistența economică și suveranitatea tehnologică sunt priorități absolute, Cluj IT Cluster rămâne una dintre cele mai solide fundații pe care se construiește viitorul digital al țării.
În peisajul tehnologic global, unde inovațiile apar cu o viteză amețitoare, puține instituții se pot mândri cu un rol de fondator al ecosistemului digital național. În România, această poziție de pionierat aparține Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București). Înființat într-o epocă în care calculatoarele ocupau camere întregi, iar noțiunea de internet ținea de domeniul cercetării teoretice, institutul a ghidat transformarea digitală a țării și a devenit o instituție strategică pentru securitatea și avansul tehnologic al statului.
Din perspectiva anului 2026, activitatea ICI București demonstrează cum o structură de cercetare cu tradiție a reușit nu doar să supraviețuiască tranziției economice, ci să se reinventeze. Institutul gestionează astăzi tehnologii de avangardă precum blockchain, inteligența artificială și securitatea cibernetică guvernamentală.
De la primele mainframe-uri la inventarea internetului românesc
Fondat în anul 1970, institutul a primit misiunea de a coordona introducerea informaticii în economia și administrația publică din România. Într-o perioadă marcată de restricții tehnologice, cercetătorii de la ICI au contribuit la dezvoltarea primelor sisteme de operare românești și la configurarea rețelelor de calculatoare din marile platforme industriale.
Borna istorică prin care ICI și-a asigurat un loc definitiv în cronologia modernizării naționale a fost înregistrarea și gestionarea domeniului de nivel superior „.ro”, în anul 1993. Prin structura RoTLD (Romanian Top Level Domain), institutul a devenit administratorul oficial al identității digitale a României pe internet, o responsabilitate strategică pe care o gestionează cu succes și în prezent și asigură stabilitatea și securitatea spațiului cibernetic autohton.
Arhitectura cercetării: Direcțiile strategice ale prezentului
ICI București nu mai este de mult doar un administrator de domenii web. Institutul s-a transformat într-un centru de excelență multidisciplinar, conectat direct la agenda digitală a Uniunii Europene. Activitatea de cercetare este structurată în jurul unor laboratoare dotate cu infrastructură de ultimă generație.
Pilonii tehnologici și ariile de expertiză ale institutului
| Departament / Laborator | Tehnologia gestionată | Impactul în structura statului |
| Securitate cibernetică (Cybersecurity) | Audit de securitate, detectarea amenințărilor și criptografie avansată. | Protejarea infrastructurilor critice și a platformelor administrative împotriva atacurilor cibernetice complexe. |
| Blockchain și tehnologii emergente | Dezvoltarea de registre distribuite și platforme pentru active digitale. | Implementarea primului sistem guvernamental de NFT-uri (ICI DAPP) pentru debirocratizare și stocare sigură de documente. |
| Cloud computing și HPC | Gestionarea infrastructurii naționale de calcul de înaltă performanță. | Oferirea de putere de procesare brută pentru proiectele științifice și simulările complexe ale universităților. |
| Inteligență artificială (IA) | Algoritmi de învățare automată (machine learning) și procesare de date masive. | Optimizarea fluxurilor decizionale în administrația publică și dezvoltarea de soluții de analiză predictivă. |
Sinergia națională și conexiunea cu huburile regionale
Pentru ca proiectele de cercetare să nu rămână izolate în laboratoarele din capitală, ICI București a dezvoltat o rețea strânsă de colaborare cu polii de creștere tehnologică din teritoriu.
Această abordare colaborează organic cu dinamismul arătat de alte ecosisteme din țară. În timp ce organizații de elită precum Cluj IT Cluster coordonează eforturile mediului de business privat, iar huburi europene de inovare cum este eDIH4Society accelerează transformarea digitală a IMM-urilor din țară, ICI București oferă fundamentul științific, normativ și de infrastructură la nivel guvernamental. Această interconectare asigură un transfer tehnologic rapid de la nivel de macro-strategie de stat direct în economia reală.
Securitatea datelor într-o lume interconectată
O provocare majoră pentru institut în contextul geopolitic actual o reprezintă combaterea războiului hibrid și a atacurilor cibernetice tot mai sofisticate care vizează instituțiile publice. Prin intermediul specialiștilor săi, ICI colaborează strâns cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și cu instituțiile din sistemul de apărare pentru a emite alerte timpurii, a dezvolta protocoale de reziliență și a instrui personalul administrativ în gestionarea crizelor informaționale.
Puntea dintre tradiție și viitorul digital
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică reprezintă o dovadă clară că excelența științifică instituționalizată poate rămâne relevantă într-o piață tehnologică extrem de competitivă. De la primele cartele perforate și până la securizarea sistemelor bazate pe inteligență artificială și blockchain, ICI București a rămas creierul tehnic al transformării digitale a statului. Într-o epocă în care suveranitatea tehnologică și rezistența datelor sunt priorități globale absolute, existența unui institut național puternic, capabil să genereze inovație cu amprentă românească, constituie cea mai sigură garanție a progresului societății în era cunoașterii digitale.
