În perioada 26-28 mai 2026, la nivelul județului Cluj, 5.886 de elevi din clasele a VI-a (4347 de elevi din mediul urban și 1539 de elevi din mediul rural) vor susține evaluările specifice, la finalul clasei a VI-a, desfășurate potrivit calendarului de administrare a evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, potrivit UPNews.ro.
La nivelul municipiului Cluj-Napoca, Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a va fi susținută de către 3250 de elevi. Dintre aceștia, 2963 de elevi provin din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, iar 287 sunt elevi care învață în unitățile de învățământ preuniversitar private.
Marți, 26 mai 2026, elevii claselor a VI-a vor susține proba scrisă la Limbă și comunicare-Limba română. Miercuri, 27 mai 2026, se va desfășura proba scrisă la Matematică și științe ale naturii, iar joi, 28 mai 2026, elevii care studiază în limba minorităților naționale vor susține proba scrisă la Limbă și comunicare-Limba maternă, din cadrul Evaluării Naţionale la finalul clasei a VI-a, în anul şcolar 2025-2026.
Pentru elevii claselor a VI-a, timpul alocat elaborării fiecărei lucrări scrise este de 60 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.
Administratorii acestor evaluări naționale standardizate sunt cadre didactice care nu predau la clasa respectivă. Fiecare administrator de test este asistat de un al doilea cadru didactic care nu predă la clasa respectivă și care are responsabilitatea de a susține procesul de administrare a instrumentelor de evaluare standardizată la nivelul clasei. Evaluările se desfășoară în timpul orelor de curs, în funcție de programul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, de regulă, în sălile de clasă în care elevii își desfășoară activitatea.
Rezultatele obținute de către elevi la aceste probe nu se consemnează în catalogul clasei și nu se afișează, dar urmează a fi valorificate pentru întocmirea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Aceste rezultate se comunică individual fiecărui elev și părinte, având drept scop evaluarea competențelor de înțelegere a textului scris în limba română, respectiv în limba maternă, precum și evaluarea competențelor la disciplinele matematică și științe ale naturii.
Practic, aceste examene reprezintă o repetiție generală înainte de Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, care este principalul criteriu de admitere mai apoi la liceu, la școlile duale sau la cele profesionale.
În peisajul educațional românesc, județul Cluj s-a transformat, în ultimii zece ani, într-o adevărată fortăreață a performanței. Statisticile Ministerului Educației din perioada 2016–2026 arată o constantă greu de egalat: cu o singură excepție, Clujul a ocupat an de an primul loc pe țară după rata notelor peste 5,00 și a mediilor de zece la examenul de Evaluare Națională.
Dincolo de cifrele triumfătoare de la finalul fiecărei veri, radiografia ultimului deceniu scoate la iveală atât secretele unui management școlar de succes, cât și adâncirea unui decalaj cronic între mediul urban și cel rural.
Un deceniu de supremație: Cifrele care confirmă statutul de lider
Analiza rezultatelor din ultimii zece ani demonstrează că performanța clujeană nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unui sistem bine consolidat. Chiar și în anii marcați de pandemie (cu școală online) sau de schimbări bruște de programă și structură a subiectelor (trecerea la modelul tip PISA), elevii clujeni au menținut ștacheta sus.
Evoluția ratei de promovabilitate (medii peste 5,00) în județul Cluj
| Anul examenului | Rată de promovabilitate (Cluj) | Poziția în clasamentul național | Număr de medii de 10 |
| 2016 | 88,9% | Locul 1 | 23 |
| 2017 | 89,7% | Locul 1 | 17 |
| 2018 | 87,1% | Locul 1 | 15 |
| 2019 | 84,2% | Locul 2 (după Brăila) | 21 |
| 2020 | 88,3% | Locul 1 | 66 |
| 2021 | 86,5% | Locul 1 | 12 |
| 2022 | 92,7% | Locul 1 | 37 |
| 2023 | 87,2% | Locul 1 | 24 |
| 2024 | 85,9% | Locul 1 | 14 |
| 2025 | 86,8% | Locul 1 | 19 |
Pilonii succesului: De ce elevii învață mai bine la Cluj?
Performanța constantă a județului se datorează unei rețele complexe de factori socio-economici și educaționali care funcționează interconectat:
-
Hub universitar și stabilitate economică: Cluj-Napoca atrage resurse umane înalt calificate. Părinții din județ au, în medie, un nivel de educație peste media națională și manifestă un interes ridicat (bugete alocate pentru meditații, resurse culturale) pentru parcursul academic al copiilor.
-
Infrastructură școlară superioară: Investițiile masive ale autorităților locale în modernizarea laboratoarelor, digitalizarea claselor și extinderea școlilor au creat un mediu propice învățării.
-
Competiția acerbă dintre colegiile de elită: Instituții precum Liceul Teoretic ”Elf”, Colegiul Național „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” sau Liceul Teoretic „Avram Iancu” acționează ca motoare de performanță și stabilesc standarde extrem de ridicate pentru întregul județ.
Fața nevăzută a medaliei: Prăpastia dintre urban și rural
Dacă privit de la nivel macro Clujul este „premiantul clasei”, o analiză granulară a datelor din ultimul deceniu scoate la iveală o realitate dureroasă: polarizarea extremă.
În timp ce municipiul Cluj-Napoca înregistrează procente de promovabilitate care adesea trec de 95% în școlile centrale, unitățile de învățământ din comunitățile rurale izolate din județ (zona Munților Apuseni sau Câmpia Transilvaniei) se confruntă cu rate de promovabilitate care abia ating 40-50%.
Analiză comparativă: urban vs. rural în județul Cluj (media ultimilor 10 ani)
| Indicator analizat | Mediul urban (Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Huedin) | Mediul rural (comune și sate) |
| Rata mediilor $\ge$ 5,00 | Peste 91% | Între 45% – 60% |
| Concentrarea mediilor de 10 | 98% din totalul notelor maxime din județ. | Cazuri izolate, sub 2% din total. |
| Principalele provocări | Presiune psihologică pe elevi, fenomenul „vânătorii de note”. | Fluctuția cadrelor didactice, naveta, lipsa alternativelor educaționale. |
La finalul unui deceniu de examene
La capătul a zece ani de monitorizare, Evaluarea Națională confirmă că județul Cluj deține rețeta succesului în educație, bazată pe parteneriatul solid dintre profesori dedicați, comunitate stabilă economic și elevi motivați. Totuși, provocarea majoră pentru următorul deceniu nu mai este demonstrarea excelenței la vârf, ci capacitatea sistemului de a transfera resursele și modelele de bune practici din școlile de elită ale Clujului către curțile școlilor de la țară, pentru ca educația de calitate să nu mai fie un privilegiu geografic.
