Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a lansat cea de-a XVI-a ediție a Festivalului de Muzică Contemporană Cluj Modern, care va avea loc în perioada 16–22 mai 2026. Unul dintre cele mai longevive și prestigioase festivaluri de muzică nouă din România, Cluj Modern a fost inițiat în 1993 de compozitorul și academicianul Cornel Țăranu.
Din anul 2009, Festivalul a fost preluat de Adrian Pop, care a continuat dezvoltarea acestuia sub mentoratul maestrului Cornel Țăranu și i-a consolidat statutul de platformă esențială pentru promovarea creației contemporane. Ediția din 2026 marchează un moment de continuitate, dar și de reconfigurare: direcția artistică este preluată de compozitorul Cristian Bence-Muk, vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Sub conducerea sa, Festivalul își păstrează identitatea definitorie – deschiderea stilistică, dialogul între generații și echilibrul dintre tradiție și experiment – și propune șapte zile de concerte tematice, recitaluri, producții camerale, un masterclass susținut de pianistul și compozitorul italian Benedetto Bocuzzi și un simpozion de muzicologie programat pe 21 mai.
Desfășurată sub genericul „Anivers”, ediția din acest an este marcată de două aniversări importante pentru lumea muzicală: Adrian Pop – 75 de ani și György Kurtág – 100 de ani. Lucrări semnate de Adrian Pop vor fi prezente în aproape fiecare seară de concert, iar finalul Festivalului va fi marcat de concertul „Kurtág – 100″, realizat în parteneriat cu Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca.
Două concerte poartă titluri dedicate în mod special compozitorului Adrian Pop. Primul, „Un pedagog de școală veche”, susținut de Ansamblul Couleurs sub bagheta lui Alexandru Murariu, reunește lucrări ale discipolilor săi direcți de compoziție. Al doilea, „Portret de generație”, aduce în program compozitori de aceeași generație cu Adrian Pop, între care Adrian Iorgulescu, și el aniversar în 2026, la 75 de ani.
În cele șapte seri ale festivalului, publicul clujean va putea urmări imaginea sonoră de moment a muzicii noi românești și internaționale, prin diversitatea celor 53 de compozitori cuprinși în program, dintre care 33 sunt autori români și 20 sunt autori străini.
„Ediția se numește «Anivers» pentru că este dedicată aniversării domnului Adrian Pop, la împlinirea a 75 de ani, dar avem și aniversarea rarissimă a lui György Kurtág – 100 de ani. Ne-am străduit să oferim publicului clujean o selecție cât mai variată de lucrări contemporane, astfel încât publicul să poată lua pulsul noii creații muzicale din România și din străinătate. Avem ansambluri de renume, un masterclass și un simpozion de muzicologie”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Bence-Muk, noul director artistic al Festivalului.
„În acest moment de predare a ștafetei, mai dificil decât unul al simplei continuități, noi am lucrat împreună, astfel încât toate elementele cristalizate ale tradiției festivalului să fie păstrate: șapte zile, șapte concerte, un concert simfonic de închidere, toate manifestările camerale cu titluri, reprezentarea generoasă a compozitorilor clujeni. Ceea ce este cu totul aparte este că festivalul marchează tocmai o aniversare a mea, în chiar momentul în mă despart de conducerea directă a acestei manifestări, pe care am purtat-o câteva ediții de progres continuu. Fiecare concert îmi face onoarea de a găzdui o lucrare a mea, o excepție pe care o primesc cu recunoștință față de standardul festivalului, care limitează în mod obișnuit prezența unui compozitor la o singură piesă”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Pop, director artistic al festivalului în perioada 2009–2024.
Biletele pentru concertele din 16–21 mai sunt disponibile pe www.entertix.ro, în librăriile Cărturești și în magazinele Carrefour. Biletele pentru concertul de închidere din 22 mai pot fi achiziționate prin canalele Filarmonicii de Stat „Transilvania”: entertix.ro. Programul complet al Festivalului poate fi consultat pe www.clujmodern.ro.
Muzica românească a secolului XX și începutului de secol XXI nu poate fi înțeleasă fără figura luminoasă a lui Cornel Țăranu. Compozitor vizionar, muzicolog rafinat și dirijor dedicat, Cornel Țăranu a fost forța motrice care a transformat Clujul într-un pol al inovației sonore și a demonstrat că tradiția și avangarda pot conviețui într-o armonie surprinzătoare.
În sălile de curs ale Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, spiritul academicianului Cornel Țăranu este încă prezent prin generațiile de compozitori pe care i-a format. Dispărut dintre noi în 2023, maestrul rămâne în 2026 o referință absolută, iar opera sa este studiată și interpretată pe marile scene ale lumii, de la Paris la Berlin și dincolo de ocean.
Un destin împletit cu avangarda europeană
Cornel Țăranu a făcut parte din acea generație de aur a compozitorilor români care au îndrăznit să privească dincolo de Cortina de Fier. Studiile sale la Paris, cu maeștri precum Olivier Messiaen și Nadia Boulanger, i-au deschis orizonturi estetice noi, pe care le-a adus în România și le-a adaptat geniului local.
-
Sincronizarea cu Occidentul: Cornel Țăranu a fost cel care a introdus în România tehnici de compoziție moderne, precum serialismul sau muzica spectrală, fără a pierde însă legătura cu filonul arhaic transilvănean.
-
Muzicologia ca formă de restituire: Ca muzicolog, pasiunea sa supremă a fost George Enescu. Cornel Țăranu a dedicat decenii descifrării manuscriselor enesciene și a reușit să finalizeze și să aducă la lumină capodopere neterminate, precum simfoniile nr. 4 și nr. 5.
Ansamblul „Ars Nova”: revoluția sonoră de la Cluj
În 1968, într-un context politic adesea restrictiv, Cornel Țăranu a fondat la Cluj ansamblul Ars Nova. Acesta a devenit rapid cel mai important laborator de muzică contemporană din România, o fereastră prin care publicul românesc a putut auzi vibrațiile prezentului european.
Sub bagheta sa, „Ars Nova” a interpretat în premieră sute de lucrări, de la piese de Stockhausen și Xenakis, până la creații ale tinerilor compozitori români. Maestrul Cornel Țăranu credea cu tărie că „muzica trebuie să fie o provocare continuă a spiritului, nu doar un exercițiu de confort auditiv”.
Opera și stilul: între geometrie și emoție
Creația sa componistică este una vastă, care cuprinde de la lucrări camerale de o finețe rară, până la opere monumentale precum Secretul lui Don Giovanni sau Orestia. Stilul său este caracterizat printr-o precizie matematică a structurii, dublată de o sensibilitate poetică profundă.
| Genul muzical | Lucrări emblematice | Caracteristici |
| Simfonic | Simfonia a II-a „Aulodica”, Simfonia a III-a „Signes” | Explorarea timbrurilor orchestrale inedite. |
| Operă | Secretul lui Don Giovanni | O reinterpretare modernă a mitului, plină de ironie și profunzime. |
| Vocal-instrumental | Orfeu, Cortège | Dialogul între textul poetic și texturile sonore abstracte. |
Moștenirea academică: profesorul și mentorul
Cornel Țăranu nu a fost doar un creator izolat în turnul său de fildeș. A fost un profesor iubit, care și-a încurajat studenții să își găsească propria voce. Într-un interviu acordat în ultimii ani de viață pentru Radio România Muzical, maestrul spunea: „Muzica nu se învață doar din cărți, ci din curajul de a greși și de a căuta mereu un sunet care nu a mai fost rostit. Compozitorul este un explorator al invizibilului.”
Această deschidere a făcut ca școala de compoziție de la Cluj să fie recunoscută astăzi drept una dintre cele mai dinamice și valoroase din regiune.
Un academician printre noi
Membru titular al Academiei Române, Cornel Țăranu a primit numeroase distincții, printre care Premiul de Stat, Premiul „George Enescu” și Ordinul Național „Serviciul Credincios”. Totuși, cea mai mare distincție a sa rămâne respectul colegilor și dragostea publicului.
