Aduceţi copiii la sport, la balet de timpuriu, de la vârste fragede, cât de mici 3- 4 ani.
Performanţa se face undeva de la 7 ani, atunci când copilul începe să conştientizeze tot ce se întămplă în sport, tot ce poate să realizeze prin sport.
Dar până atunci poate să îl practice de plăcere, în timpul liber. Să îşi dezvolte capacităţile întrun mod frumos: picioruşe, coloană, ţinută, tot ceea ce ţine de corp. Altcumva calci pe stradă, nu mai e capul în pământ şi umerii cocoşaţi. Altcumva te percepe şi lumea când ai umerii drepţi şi capul sus. Inclusiv la nivel mental, altfel se dezvoltă creierul, altfel te învaţă să gândeşti.
Prin balet şi implicit prin sport înveţi că trebuie să urmezi şi să stărui pe anumite proceduri ca să ai rezultat.
Părinţii trebuie să fie foarte atenţi la poziţia corpului copiilor, în special la picioruşe. Vin foarte mulţi copilaşi, fetiţe mai multe, cu probleme la picioruşe, poziţii închise, unde vârfuleţele sunt îndreptate unul spre altul şi de acolo deformează tot piciorul. Noi la balet lucrăm muşchii interiori ai picioarelor şi atunci deschidem toată poziţia.
În funcţie de modul cum se adaptează corpul la exerciţii schimbarea se vede undeva de pe la trei- şase luni.
De altfel, sportul în general, ajută mult şi la integrarea copiilor în societate, ştiu să danseze, să relaţioneze în orice mediu.
Aici învaţă că sunt lucruri care sunt făcute în echipă şi sunt lucruri care trebuie făcute pentru tine, individual. Întâi şi întâi trebuie să învăţăm să facem lucruri în echipă, să tragem cu coada ochiului la ce face cel din stânga, cel din dreapta, să nu existe discrepanţe pentru o coordonare individuală bună şi de echipă.
Baletul ajută prezentul prin ameliorarea posturii, perceperea noţiunii de coordonare şi dezvoltare armonioasă iar pentru viitor îi învăţă pe cei mici ce e aceea performanţă şi sacrificiu ca să îţi poţi îndeplini un obiectiv.
Ștefania Ciocmărean, profesoară de balet
